…lada de zestre avea în interior un mic sertar pentru salba de galbeni și alte podoabe, dar și pentru acte. Șiraguri de mărgeluțe, pietricele colorate, năsturași și bumbișori, fundițe mici cât fluturii de noapte, cerceluși cu boabe vișinii, pasmanterii aduse de marchitan, toate se găseau în cufărul de zestre. Cămașa românească sau ia Nu există …
Category: societate
iun. 16
Distileria de lichior și cofetăria olandeză. O poveste de la 1672
Trebuia să ajungă la fosta distilerie de lichior de struguri. Știa că acolo se ascunde cofetarul. Distileria de lichior nu mai exista demult, pe locul acela se ridica acum o prăvălie. Nu se știe care a fost prima fabrică de zahăr din Amsterdam. Se știe doar că în 1597 existau doar trei astfel de fabrici, …
iun. 09
Un farmacist enigmatic și un conte suedez la Paris. O poveste de la 1789
Rue Saint-Honoré 115 Aproape de Jardins de Tuileries, pe rue Saint-Honoré, se găsește la numărul 115 cea mai veche farmacie din Paris. Nu se știe cu exactitate când și cum a apărut acolo și nici cine au fost primii proprietari. Oamenii încep să vorbească de apoteca și de apotecarul de pe rue Saint-Honoré cam de …
iun. 01
Ionel, Lizuca și chiseaua cu dulceață
„Când am ajuns acasă, am înțeles de ce maiorul ieșise un moment cu cheseaua în vestibul — ca să-mi toarne dulceață în șoșoni.” „Lizuca porni însă hotărât spre măsuța cu dulceața și, înfigându-și două degete în chisea, le scoase împodobite cu o bucată nestatornică de șerbet.” Ionel, personajul lui I.L. Caragiale, goleşte chiseaua cu dulceaţă …
mai 24
Un bucătar excentric și o cutie cu praline. O poveste de la 1636
… pe masă urme de miere, de zahăr și de fructe confiate. Norișori de făină încețoșează aerul și două degete strivesc deasupra mesei o felie de lămâie. O explozie de stropi și de senzații intense ajunge până la vizitatorul curios. O mână subțire, albă închide repede ușa… La castel În 1636, la Montargis, nu departe …
mai 11
Povestea vorbei (3). „Nu pricep o boabă…”
În această expresie, cu semnificația „a nu pricepe nimic”, termenul boabă numește în mod propriu unul din componentele fructului depus în ciorchine (ca la vița de vie sau la agriș). Cuvântul boabă atrage atenția asupra cantității neglijabile. A da în boabe / a da în bobi Este cunoscută expresia „a da în boabe” („a da …
apr. 29
Etimologii ciudate (19). Musafiri în sufragerie
Musafir a intrat în limba română din limba turcă dar la bază musafir este un cuvânt care vine din arabă și este construit pe rădăcina – sfr – . Pe acest – sfr – l-am mai întâlnit. Îl recunoaștem în termenul devenit acum universal, safari. Care este legătura între safari și musafir? Rădăcina arabă – …
apr. 21
Povești de demult (V). Paștele la românii din vechime. Din curțile târgoveților la Curtea Domnească
Sărbătorile Paștelui, odinioară De Paște, „cucoana Marghioala Rosetti miluia toată lumea, proteja pe toţi asupriţii, iar casa ei devenise un izvor de binefacere pentru fetele scăpătate; le aduna hrănindu-le din averea ei şi punându-le să lucreze la covoare bogate pentru sfintele biserici şi la haine pentru săraci, astfel că saloanele ei semănau ca nişte ateliere …
apr. 15
Povestea vorbei (2). „De florile mărului…”
O crenguță de măr înflorit într-un vas cu apă A face ceva „de florile mărului” înseamnă a face ceva în zadar, degeaba, fără nici un folos. Ideea de inutilitate, asociată cu aceea de frumuseţe ne este sugerată de imaginea diafană a unei crenguțe de măr înflorit așezată într-un vas cu apă. Deși știm că ne …
apr. 13
Povestea vorbei (1). « Până-n pânzele albe»
Expresia „până în pânzele albe” înseamnă „fără încetare”, „până la capăt”, „până la ultima limită” sau chiar „necruţător”. „A merge până în pânzele albe” înseamnă „a face toate eforturile posibile pentru a-ţi atinge un scop”. În trecut – „a urmări (pe cineva) până în pânzele albe” Expresia iniţială însă nu era „a merge până în …
mart. 30
Cuvinte călătoare (XXXVIII). Un șevalet într-un atelier
Încă din vechime, creatorii de artă plastică lucrau în „ateliere”. Unul dintre cele mai cunoscute ateliere renascentiste, de pildă, a fost cel din Florența, al lui Andrea Verrocchio, la care au ucenicit, printre alții, Leonardo da Vinci, Domenico Ghirlandaio ori Sandro Botticelli. Ulterior, Ghirlandaio își va forma propriul atelier, cel mai renumit ucenic al său …
mart. 23
„Sunetul din mine vorbește tare uneori…”
In fiecare marti după-amiaza predau cursul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească la o școală din Bruxelles unde am o grupă de copilași de grădiniță. Am suprins câteva intervenții pline de candoare ale acestor copii. Nu am nimic în gentuță! M: Oana, mi-e foame! Eu: Hai sa ne uităm in gentuță, să vedem ce a …
mart. 16
Jurnalul islandez. Ziua 5
Am plecat de la pensiunea-fermă Efsti Datur imediat după micul-dejun: whey, acea băutură asemănătoare cu zerul, cafea fierbinte, pâine neagră coaptă în cuptor cu energie geo-termală, dulcețuri din coacăze și preparate din carne de oaie. Am ieșit din restaurantul cu vedere spre grajdul cu viței și văcuțe, am traversat salonul vintage cu fotolii învelite în …
mart. 13
Etimologii ciudate (XVII). Obiceiuri levantine. Narghileaua
La curțile domnești și boierești, ospețele se terminau cu oarece dichis, la care prostimea nici nu îndrăznea să viseze : fețe domnești, Mitropolit, arhierei, boieri sau oaspeți picați peste noapte, toți se nărăviseră la obiceiuri levantine : cafea, dulceață, narghilea și siestă. Șerbeturi, cofeturi, filigene cu cafea arabica La urma ospățului nu lipseau șerbeturile și cofeturile, tăvile …
mart. 06
Cuvinte migratoare (6). Un cofetar genovez în Revista Timpul Germania
Povestea gotică, de Oana Topală (fragment) Gio Batta Cabona visase dintotdeauna să fie cofetar. În visele lui, brioșe, cu fructe confiate și stafide care strânseseră în ele tot soarele Toscanei, se lăfăiau pe platouri imense de porțelan. Cozonaci parfumați și pufoși stăteau așezați în vitrină, lângă torturi cu pepite de ciocolată albă și dulceață de caise. …
Comentarii recente