Category: étymologie

Poveștile cuvintelor (12). Bulevard

Mam’ mare, mamițica și tanti Mița, urcându-se cu puișorul în trăsură: „La bulivar, birjar! la bulivar!…” Cuvântul „bulevard” a fost împrumutat din francezul „boulevard” care în secolul al XVI-lea avea forma „bolevens” și însemna „întăritură de bârne”, apoi „zid de apărare”. Termen din domeniul fortificațiilor, cuvântul este cel mai sigur împrumutat din olandezul „bolwerc” care …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (11). Atelier

brown wooden table with chairs

Încă din vechime, creatorii de artă plastică lucrau în „ateliere”. Unul dintre cele mai cunoscute ateliere renascentiste, de pildă, a fost cel din Florența, al lui Andrea Verrocchio, la care au ucenicit, printre alții, Leonardo da Vinci, Domenico Ghirlandaio ori Sandro Botticelli. Ulterior, Ghirlandaio își va forma propriul atelier, cel mai renumit ucenic al său …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (10). Beizadea

Beizadea desemna altădată un fiu de domn sau principe. Astăzi, îl folosim mai mult ironic în limba română. Româna a primit cuvântul din turcă, dar originea îndepărtată a lui beizadea (bey-zade) este în… persană. “Zade” este participiul persan, iranian, al verbului „a naște” sau „a se naște“. „Zade” în bey-zade însemna “născut (din)” . Beizadeaua (Bey-zade) este așadar un fecior …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (6). Glicină

Glicina este un arbust decorativ agățător, având flori asemănătoare cu ale salcâmului, albastre sau violet și foarte parfumate. Cuvântul „glicină” a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză, cuvântul este un derivat savant din greacă, din glukus care înseamnă „dulce”. Exact! Același „glukus” pe care îl avem în… glucide. Bibliografie: 2. Dexonline.ro; …

Continue reading

Réveillon la castel

selective focus photography of gray Christmas bauble and snowflakes

La origine, le réveillon era o cină lungă ținută în Franța de acum două veacuri și ceva în serile anterioare Crăciunului și Anului Nou. Numele său derivă din cuvântul réveil (care înseamnă „trezire” și care la rândul lui vine din „éveiller”, moștenit din latinescul exvĭgĭlare, cl. evigilare, a se deștepta. Din același etimon latinesc româna îl are pe …

Continue reading

Clementine, mandarine

De unde vine cuvântul clementină? Care este originea mandarinei? Care este legatura dintre o tunică, un călugăr și un orfelinat? Cuvintele mandarină și clementină au intrat în limba română din limba franceză. Interesul pentru aceste cuvinte crește dacă mergem pe urma etimonului francez.   « Mandarine » era un adjectiv care desemna o nuanță de portocaliu. Se presupune că era culoarea …

Continue reading

Speculoos, biscuiții condimentați

Cuvântul « speculoos » este împrumutat din olandezul « speculaas » și înseamnă « prăjiturică de Sfântul Nicolae ».     « Speculaas » vine de la « speculatie » , un biscuit, o prăjiturică folosită ca decor de masă. Unii spun că « speculoos » ar proveni din cuvântul latinesc „species” care înseamnă „condimente”. Există aici un sâmbure de adevăr. Pentru a obține niște biscuiți irezistibili avem nevoie de multe mirodenii : …

Continue reading

Charlotte, un desert regal și o femeie misterioasă

„Șarlota” copilăriei noastre Cuvântul « șarlotă » este un împrumut din franceză (charlotte), cu același sens, atestat la 1804 în « Souvenirs sur Paris» a lui August von Kotzebue. La noi apare prima dată la începutul secolului 20 în « Enciclopedia română » (1904). Cine este Charlotte ? Nu se știe exact cine este femeia cu numele de Charlotte care a …

Continue reading

Culori călătoare. Albastrul și piatra de azur

Grecii din Antichitate nu cunoșteau culoarea albastră. În Odiseea lui Homer, oceanul este descris ca ”o mare roșie ca vinul”, iar aceasta nu era o metaforă: nu se relata o scenă de luptă. Întinderea de apă trebuie să fi avut cam aceeași culoare ca acum. Multe civilizații ale trecutului nici nu au avut un cuvânt pentru „albastru”, ceea ce …

Continue reading

Ziua dovleacului

Bostan (dovleac) Cuvântul bostan (pe care dicționarul îl dă ca regionalism din Moldova și Transilvania) a intrat în limba română din limba turcă, unde însemna „livadă” . La originea îndepărtată a cuvântului bostan se află două cuvinte persane: „bo” (parfum) si „stan” (loc), în traducere: « grădină a parfumurilor, a mirosurilor plăcute ». De altfel, în anumite regiuni din …

Continue reading

Povești spuse de numele orașelor din Belgia (2)

Sătucul Charnoy – orașul Charleroi Istoria orașului Charleroi, la origine o cetate, este destul de recentă în comparație cu alte orașe din Belgia. Este cel mai tânăr oraș din Valonia, după Louvain-la-Neuve. Orașul apare pentru prima dată acum 350 de ani într-un registru parohial. Preotul satului Charnoy (pe care a fost construită cetatea) a apreciat …

Continue reading

Povești spuse de numele orașelor din Belgia (1)

people walking on street near brown concrete building during daytime

Roeselare / Roulers Sensul numelui acestui orășel flamand a fost aprig disputat de-a lungul secolelor. Cu toate acestea, cercetătorii au ajuns la concluzia că „Roes” ne duce înapoi la un vechi cuvânt gotic care înseamnă stuf, trestie. A doua parte a numelui Roeselare ne trimite la „laar”. „Laar” este vechiul cuvântul germanic hlaeris ce înseamnă …

Continue reading

„Bun îi vinul ghiurghiuliu!”. De la ghiul la ghiurghiuliu

red round fruit beside clear wine glass

Festivalul vinului, festivalul mustului, festivalul strugurilor. Și aproape întotdeauna se aude de undeva cântecul Mariei Tănase, „Bun îi vinul ghiurghiuliu”. Dar ce înseamnă și de unde vine ghiurghiuliu? Și are vreo legătură cu ghiulul, vulgarul inel împodobit cu rubine ? Ghiul Ghiulul este un inel bărbătesc de mari dimensiuni. Cuvântul „ghiul” provine din turcescul gül1 care înseamnă roză, …

Continue reading

Ciocolată la Veneția

Ilaria se opri la cofetăria nouă de lângă Ponte di Rialto; cumpără un tort cu pepite de ciocolată și dulceață de caise și-l întrebă pe cofetar dacă mai avea biscuiți cu fistic cules de la poalele vulcanului Etna. Ceru și un cornet plin cu biscuiți crocanți cu migdale, prăjiturele cu gust de portocale și fursecuri …

Continue reading

Misterul „fagurilor”. O poveste veche din Liège

brown and red waffle on brown wooden table

Clément a visat dintotdeauna să fie cofetar. În visele lui, brioșe cu fructe confiate și stafide se lăfăiau pe platouri imense de ceramică de Delft. Cozonaci parfumați și pufoși stăteau așezați în vitrină lângă tarte cu mere caramelizate și dulceață de caise. În cofetăria din visul lui… De sute de ani, locuitorii din Liège și …

Continue reading