Tag: împrumuturi lingvistice

Poveștile cuvintelor (11). Atelier

brown wooden table with chairs

Încă din vechime, creatorii de artă plastică lucrau în „ateliere”. Unul dintre cele mai cunoscute ateliere renascentiste, de pildă, a fost cel din Florența, al lui Andrea Verrocchio, la care au ucenicit, printre alții, Leonardo da Vinci, Domenico Ghirlandaio ori Sandro Botticelli. Ulterior, Ghirlandaio își va forma propriul atelier, cel mai renumit ucenic al său …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (10). Beizadea

Beizadea desemna altădată un fiu de domn sau principe. Astăzi, îl folosim mai mult ironic în limba română. Româna a primit cuvântul din turcă, dar originea îndepărtată a lui beizadea (bey-zade) este în… persană. “Zade” este participiul persan, iranian, al verbului „a naște” sau „a se naște“. „Zade” în bey-zade însemna “născut (din)” . Beizadeaua (Bey-zade) este așadar un fecior …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (9). Calamarul și călimara

Calamarul este un gen de cefalopode comestible, cu corpul alungit, asemănătoare cu sepia, și având în jurul gurii zece tentacule. Româna a împrumutat cuvântul din franceză (calmar). Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, lucrurile devin surprinzătoare. În franceză, calamar (calmar) a intrat din italianul calamaro pe care îl regăsim în latinescul calamarius (o trusă …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (4). Clepsidră

an hourglass with blue sand on a sandy beach

Hoțul de apă Clepsidra este un foarte vechi instrument de măsurare a timpului, ca perioadă sau ca interval de timp. Clepsidra nu determina ora, așa cum era cazul cadranelor solare, în Antichitate. Cuvântul “clepsidra” a intrat în limba română din limba franceză. Dacă mergem mai departe pe urma acestui cuvânt, aflăm că el provine din …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (3). Siestă

green and yellow heart shaped decor

Cuvântul siestă a a intrat în limba română din limba franceză. Limba franceză a împrumutat cuvântul din spaniolă (siesta). Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, aflăm că el vine din locuțiunea latină sexta (hora) care înseamnă « ora a șasea», adică miezul zilei. Chiar după masa de prânz resimțim o somnolență, amiaza fiind (mai ales vara, când …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (2). Plajă

black Ray-Ban Wayfarer sunglasses on beach sand

Cuvântul plajă a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză a venit din italianul piaggia, « loc plat și descoperit pe malul mării». Dacă mergem mai departe pe urma acestui cuvânt, aflăm că vine dintr-un vechi cuvânt grecesc ce însemna « oblic ».  Plajă a desemnat mai întâi un mal în pantă lină, de care navele …

Continue reading

Réveillon la castel

selective focus photography of gray Christmas bauble and snowflakes

La origine, le réveillon era o cină lungă ținută în Franța de acum două veacuri și ceva în serile anterioare Crăciunului și Anului Nou. Numele său derivă din cuvântul réveil (care înseamnă „trezire” și care la rândul lui vine din „éveiller”, moștenit din latinescul exvĭgĭlare, cl. evigilare, a se deștepta. Din același etimon latinesc româna îl are pe …

Continue reading

Culori călătoare. Albastrul și piatra de azur

Grecii din Antichitate nu cunoșteau culoarea albastră. În Odiseea lui Homer, oceanul este descris ca ”o mare roșie ca vinul”, iar aceasta nu era o metaforă: nu se relata o scenă de luptă. Întinderea de apă trebuie să fi avut cam aceeași culoare ca acum. Multe civilizații ale trecutului nici nu au avut un cuvânt pentru „albastru”, ceea ce …

Continue reading

„Bun îi vinul ghiurghiuliu!”. De la ghiul la ghiurghiuliu

red round fruit beside clear wine glass

Festivalul vinului, festivalul mustului, festivalul strugurilor. Și aproape întotdeauna se aude de undeva cântecul Mariei Tănase, „Bun îi vinul ghiurghiuliu”. Dar ce înseamnă și de unde vine ghiurghiuliu? Și are vreo legătură cu ghiulul, vulgarul inel împodobit cu rubine ? Ghiul Ghiulul este un inel bărbătesc de mari dimensiuni. Cuvântul „ghiul” provine din turcescul gül1 care înseamnă roză, …

Continue reading

Poveștile cuvintelor. Bulevard

aerial photo of concrete buildings

Mam’ mare, mamițica și tanti Mița, urcându-se cu puișorul în trăsură: „La bulivar, birjar! la bulivar!…” Cuvântul „bulevard” a fost împrumutat din francezul „boulevard” care în secolul al XVI-lea avea forma „bolevens” și însemna „întăritură de bârne”, apoi „zid de apărare”. Termen din domeniul fortificațiilor, cuvântul este cel mai sigur împrumutat din olandezul „bolwerc” care …

Continue reading

Cuvinte călătoare (45). De la film la piele

black and gray video camera

Pare surprinzător, dar cuvintele « film » și « peliculă » sunt înrudite etimologic. „Film” vine din vechiul cuvânt englez „filmen” care înseamnă „strat, piele”, derivat la rândul lui din vechiul cuvânt germanic „felma”. Acest vechi cuvânt germanic „felma” vine din rădăcina indo-europeană „pel” (piele). Se observă acum cum „pel” a dat latinescul „pellis” de unde avem „piele” și …

Continue reading

Ciocolată la Veneția

aerial view photography of city during daytime

Ilaria se oprise în dimineața aceea la cofetăria nouă de lângă Ponte di Rialto; cumpărase un tort cu pepite de ciocolată și dulceață de caise și-l întrebase pe cofetar dacă mai avea biscuiți cu fistic cules de la poalele vulcanului Etna. Ceruse și un cornet plin cu biscuiți crocanți cu migdale, prăjiturele cu gust de …

Continue reading

Cuvinte călătoare (44). Mofturi și capricii

orange pendant lights

Jupân Dumitrache: „…Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mațe-fripte…! Fir-ai al dracului de pungaș!… Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă….” (O scrisoare pierdută, I.L.Caragiale) MOFTURI… Moft  este un cuvânt care a intrat în română din turcă. Termenul turcesc müft este un împrumut din persanul muft „lucru neînsemnat, care se poate căpăta gratis”. …

Continue reading

Ionel, Lizuca și chiseaua cu dulceață

strawberry cake on white ceramic plate

„Când am ajuns acasă, am înțeles de ce maiorul ieșise un moment cu cheseaua în vestibul — ca să-mi toarne dulceață în șoșoni.” „Lizuca porni însă hotărât spre măsuța cu dulceața și, înfigându-și două degete în chisea, le scoase împodobite cu o bucată nestatornică de șerbet.” Ionel, personajul lui I.L. Caragiale, goleşte chiseaua cu dulceaţă …

Continue reading

Un bucătar excentric și o cutie cu praline. O poveste de la 1636

raspberry and chocolate

… pe masă urme de miere, de zahăr și de fructe confiate. Norișori de făină încețoșează aerul și două degete strivesc deasupra mesei o felie de lămâie. O explozie de stropi și de senzații intense ajunge până la vizitatorul curios. O mână subțire, albă închide repede ușa… La castel În 1636, la Montargis, nu departe …

Continue reading