64 km cu bicicleta, pe drumul șampaniei, de-a lungul podgoriilor și al versantilor însoriți, când albi de calcar, când verzi.
Orașe vechi, cu nume din romanele istorice franceze, construite pe locul burgurilor medievale, o bisericuță cu acoperiș din olane, alta din secolul al XII-lea, urcată pe o colină și înconjurată de cruci strălucitoare. Lanuri de rapiță și de grâu, renumite maisons de champagne. Un soare blând și un vânt răcoros, dinspre nord-est.
Sate pitorești, liniștite, cărări care ocolesc mici ferme abandonate, cu zidurile năpădite de iarbă înaltă și de maci, mori vechi, case cu fațade albe străbătute de scânduri putrezite, obloane trase peste interioare pe care mi le imaginez părăsite. Trecem pe lângă un mic restaurant pe care sperăm să-l găsim deschis. Proprietarul este în garaj, ne spune că astăzi ține închis, așteaptă 40 de persoane pentru o petrecere. Îl credem, un purceluș se perpelește în voie într-un rotisor.
Ne oprim pentru niște căpșuni cumpărate direct de la fermier, pentru un brut Prestige -Terroir de Chardonnay la L’hoste Père et fils, de cele mai multe ori pentru un moment de respiro, apă și ceva de mâncat.
Comentarii recente