Category: limba romana

Cămașa românească din lada de zestre. O poveste dintotdeauna

macro photo of flowers

…lada de zestre avea în interior un mic sertar pentru salba de galbeni și alte podoabe, dar și pentru acte. Șiraguri de mărgeluțe, pietricele colorate, năsturași și bumbișori, fundițe mici cât fluturii de noapte, cerceluși cu boabe vișinii, pasmanterii aduse de marchitan, toate se găseau în cufărul de zestre. Cămașa românească sau ia Nu există …

Continue reading

Cuvinte călătoare (43). La spițer

brown wooden chopping board with black beans and brown dried leaves

Farmaciile nu au apărut pur și simplu, ele au derivat din băcăniile de odinioară, spații în care se vindeau alimente, mirodenii și plante aduse din Orient, unele dintre acestea având valoare terapeutică. Mirodeniile ajung pe rafturile băcăniilor ținute de negustori căutați, sunt ascunse în borcănele cu etichete misterioase sau în sertărașe secrete. La 1803, de exemplu, …

Continue reading

Cuvinte călătoare (42). Fistic și fistichiu

Fistic „arbore din ţările calde cu fructe conţinând sâmburi comestibili” este un cuvânt care are la origine cuvântul persan pištä pătruns în arabă (fostuq) şi în turcă (fıstık). Din turcă a venit la noi, unde avea o variantă veche fâstâk, mai apropiată de etimonul turc. Fistichiu De la acest cuvânt avem derivate ca fistichiu, „verde gălbui”, care poate fi un împrumut direct …

Continue reading

Etimologii ciudate (19). Musafiri în sufragerie

white ceramic teacup on brown textile

Musafir a intrat în limba română din limba turcă dar la bază musafir este un cuvânt care vine din arabă și este construit pe rădăcina – sfr – . Pe acest – sfr – l-am mai întâlnit. Îl recunoaștem în termenul devenit acum universal, safari. Care este legătura între safari și musafir? Rădăcina arabă – …

Continue reading

Cuvinte călătoare (41). Carte, book, boek, Buch, livre, libro, Βιβλίο…

white ceramic teacup on book page

Italiană, spaniolă, portugheză În italiană, în spaniolă (libro), în portugheză (livro) și în franceză (livre), cuvântul provine din latinescul liber . Cuvântul inițial însemna și „ scoarță” și se putea scrie pe un astfel de material. Ulterior, prin extensie, cuvântul a luat sensul de „operă literară, text scris”. Engleză, germană, olandeză… În engleză (book), în olandeză (boek) …

Continue reading

Povestea vorbei (2). „De florile mărului…”

closeup photography of white and pink petaled flower

O crenguță de măr înflorit într-un vas cu apă A face ceva „de florile mărului” înseamnă a face ceva în zadar, degeaba, fără nici un folos. Ideea de inutilitate, asociată cu aceea de frumuseţe ne este sugerată de imaginea diafană a unei crenguțe de măr înflorit așezată într-un vas cu apă. Deși știm că ne …

Continue reading

Povestea vorbei (1). « Până-n pânzele albe»

galleon ship on sea

Expresia „până în pânzele albe” înseamnă „fără încetare”, „până la capăt”, „până la ultima limită” sau chiar „necruţător”. „A merge până în pânzele albe” înseamnă „a face toate eforturile posibile pentru a-ţi atinge un scop”. În trecut – „a urmări (pe cineva)  până în pânzele albe” Expresia iniţială însă nu era „a merge până în …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXVIII). Un șevalet într-un atelier

five assorted paintings on easels

Încă din vechime, creatorii de artă plastică lucrau în „ateliere”. Unul dintre cele mai cunoscute ateliere renascentiste, de pildă, a fost cel din Florența, al lui Andrea Verrocchio, la care au ucenicit, printre alții, Leonardo da Vinci, Domenico Ghirlandaio ori Sandro Botticelli. Ulterior, Ghirlandaio își va forma propriul atelier, cel mai renumit ucenic al său …

Continue reading

Etimologii ciudate (XVIII). „Sub cerdac, pe lăuruscă,/Cum trecură Babele,/A ieșit un pui de muscă/Să-și usuce labele.”

low angle photo of cherry blossoms tree

„După-atâta frig și ceață    Iar s-arată soarele.De-acum nu ne mai îngheață    Nasul și picioarele! Cu narciși, cu crini, cu lotuși,    Timpul cald s-apropie.Primăvara asta totuși    Nu-i decât o copie. Sub cerdac, pe lăuruscă,    Cum trecură Babele,A ieșit un pui de muscă     Să-și usuce labele.” (Primăvara, de George Topîrceanu) Cerdac Cerdac este un termen învechit şi regional care înseamnă „prispă cu balustradă”, …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXVII). „Lumea toată ne părea o portocală!”

oranges on top of gray wooden table

Cuvântul portocală este atestat în română la 1750 și este luat din greacă. Pentru a-i arăta originea, este necesar să luăm în discuţie termenul francez orange, care înseamnă acelaşi lucru. 🍊 Orange Acesta apare în secolul 13, la început sub forma pume orange, devenită spre 1300 pomme d’orange (orange este înregistrat abia în secolul 16).  Pomme d’orange este un calc, o traducere a vechiului italian melarancia (astăzi arancia), care …

Continue reading