Category: etimologie

Speculoos, biscuiții condimentați

Cuvântul « speculoos » este împrumutat din olandezul « speculaas » și înseamnă « prăjiturică de Sfântul Nicolae ».     « Speculaas » vine de la « speculatie » , un biscuit, o prăjiturică folosită ca decor de masă. Unii spun că « speculoos » ar proveni din cuvântul latinesc „species” care înseamnă „condimente”. Există aici un sâmbure de adevăr. Pentru a obține niște biscuiți irezistibili avem nevoie de multe mirodenii : …

Continue reading

Charlotte, un desert regal și o femeie misterioasă

„Șarlota” copilăriei noastre Cuvântul « șarlotă » este un împrumut din franceză (charlotte), cu același sens, atestat la 1804 în « Souvenirs sur Paris» a lui August von Kotzebue. La noi apare prima dată la începutul secolului 20 în « Enciclopedia română » (1904). Cine este Charlotte ? Nu se știe exact cine este femeia cu numele de Charlotte care a …

Continue reading

Culori călătoare. Albastrul și piatra de azur

Grecii din Antichitate nu cunoșteau culoarea albastră. În Odiseea lui Homer, oceanul este descris ca ”o mare roșie ca vinul”, iar aceasta nu era o metaforă: nu se relata o scenă de luptă. Întinderea de apă trebuie să fi avut cam aceeași culoare ca acum. Multe civilizații ale trecutului nici nu au avut un cuvânt pentru „albastru”, ceea ce …

Continue reading

Fursecurile „macarons” și universul lor colorat

green blue yellow red and white books

În ultimii ani, vitrinele cofetăriilor din lumea întreagă au fost asaltate de niște fursecuri mici, rotunde și colorate: macarons. Asemănător cu pricomigdalele, unul dintre cele mai cunoscute deserturi franțuzești surprinde prin culoare, un gust desăvârșit  și varietatea aromelor: fistic, cafea, zmeura, nucă, măsline, mandarine sau chiar somon afumat. Alături de gusturile clasice, arome mai neobișnuite …

Continue reading

Ziua dovleacului

Bostan (dovleac) Cuvântul bostan (pe care dicționarul îl dă ca regionalism din Moldova și Transilvania) a intrat în limba română din limba turcă, unde însemna „livadă” . La originea îndepărtată a cuvântului bostan se află două cuvinte persane: „bo” (parfum) si „stan” (loc), în traducere: « grădină a parfumurilor, a mirosurilor plăcute ». De altfel, în anumite regiuni din …

Continue reading

Povești spuse de numele orașelor din Belgia (2)

Sătucul Charnoy – orașul Charleroi Istoria orașului Charleroi, la origine o cetate, este destul de recentă în comparație cu alte orașe din Belgia. Este cel mai tânăr oraș din Valonia, după Louvain-la-Neuve. Orașul apare pentru prima dată acum 350 de ani într-un registru parohial. Preotul satului Charnoy (pe care a fost construită cetatea) a apreciat …

Continue reading

Povești spuse de numele orașelor din Belgia (1)

people walking on street near brown concrete building during daytime

Roeselare / Roulers Sensul numelui acestui orășel flamand a fost aprig disputat de-a lungul secolelor. Cu toate acestea, cercetătorii au ajuns la concluzia că „Roes” ne duce înapoi la un vechi cuvânt gotic care înseamnă stuf, trestie. A doua parte a numelui Roeselare ne trimite la „laar”. „Laar” este vechiul cuvântul germanic hlaeris ce înseamnă …

Continue reading

„Bun îi vinul ghiurghiuliu!”. De la ghiul la ghiurghiuliu

red round fruit beside clear wine glass

Festivalul vinului, festivalul mustului, festivalul strugurilor. Și aproape întotdeauna se aude de undeva cântecul Mariei Tănase, „Bun îi vinul ghiurghiuliu”. Dar ce înseamnă și de unde vine ghiurghiuliu? Și are vreo legătură cu ghiulul, vulgarul inel împodobit cu rubine ? Ghiul Ghiulul este un inel bărbătesc de mari dimensiuni. Cuvântul „ghiul” provine din turcescul gül1 care înseamnă roză, …

Continue reading

Ciocolată la Veneția

Ilaria se opri la cofetăria nouă de lângă Ponte di Rialto; cumpără un tort cu pepite de ciocolată și dulceață de caise și-l întrebă pe cofetar dacă mai avea biscuiți cu fistic cules de la poalele vulcanului Etna. Ceru și un cornet plin cu biscuiți crocanți cu migdale, prăjiturele cu gust de portocale și fursecuri …

Continue reading

Misterul „fagurilor”. O poveste veche din Liège

brown and red waffle on brown wooden table

Clément a visat dintotdeauna să fie cofetar. În visele lui, brioșe cu fructe confiate și stafide se lăfăiau pe platouri imense de ceramică de Delft. Cozonaci parfumați și pufoși stăteau așezați în vitrină lângă tarte cu mere caramelizate și dulceață de caise. În cofetăria din visul lui… De sute de ani, locuitorii din Liège și …

Continue reading

Cuvinte călătoare (46). Autumnale: castana

Cuvântul castană a fost modelat pe latinescul castanea, care desemnează atât pomul cât și fructul. Castanea provine de la adjectivul grecesc καστάνεια  / kastáneia , derivat în sine din κάστανον  / kástanon („castan”), împrumutat probabil dintr-o limbă din Asia Minor. In persană există cuvântul kastâne (copac) și provine din cuvântul sanscrit काष्ठ / kāṣṭha care desemnează copac, în general, sau ceva care este din lemn. Așadar, castanul a …

Continue reading

Un farmacist din Gent și o bomboană misterioasă. O poveste de la 1873

Povestea începe la Gent, pe la 1873, atunci când De Vynck, un apotecar controversat, deschide o farmacie pe Oliestraat, nu departe de Castelul Conților. Regatul adăpostește o delicatesă puțin cunoscută și totuși 100% belgiană: cuberdonul, o bomboană misterioasă sub formă de con, de culoare purpurie și cu aromă de zmeură. Cuberdonul este o delicatesă care …

Continue reading

Poveștile cuvintelor. Bulevard

aerial photo of concrete buildings

Mam’ mare, mamițica și tanti Mița, urcându-se cu puișorul în trăsură: „La bulivar, birjar! la bulivar!…” Cuvântul „bulevard” a fost împrumutat din francezul „boulevard” care în secolul al XVI-lea avea forma „bolevens” și însemna „întăritură de bârne”, apoi „zid de apărare”. Termen din domeniul fortificațiilor, cuvântul este cel mai sigur împrumutat din olandezul „bolwerc” care …

Continue reading

Cuvinte călătoare (45). De la film la piele

black and gray video camera

Pare surprinzător, dar cuvintele « film » și « peliculă » sunt înrudite etimologic. „Film” vine din vechiul cuvânt englez „filmen” care înseamnă „strat, piele”, derivat la rândul lui din vechiul cuvânt germanic „felma”. Acest vechi cuvânt germanic „felma” vine din rădăcina indo-europeană „pel” (piele). Se observă acum cum „pel” a dat latinescul „pellis” de unde avem „piele” și …

Continue reading

Ce secrete ascund numele orașelor din Belgia?

people walking on street near brown concrete building during daytime

Bruxelles / Brussel Bruxelles-ul a apărut acum mai bine de 1000 de ani în apropierea râului Senne…Care nu trebuie confundat cu romanticul râu Seine din Paris. Zona era una mlăștinoasă și cu multe insulițe. Se pare că numele Bruxelles-ului are legătură cu această zonă. Numele de Bruxelles vine dintr-o veche formă germanică – *brokaz (care …

Continue reading