apr. 20
Mam’ mare, mamițica și tanti Mița, urcându-se cu puișorul în trăsură: „La bulivar, birjar! la bulivar!…” Cuvântul „bulevard” a fost împrumutat din francezul „boulevard” care în secolul al XVI-lea avea forma „bolevens” și însemna „întăritură de bârne”, apoi „zid de apărare”. Termen din domeniul fortificațiilor, cuvântul este cel mai sigur împrumutat din olandezul „bolwerc” care …
apr. 19
Încă din vechime, creatorii de artă plastică lucrau în „ateliere”. Unul dintre cele mai cunoscute ateliere renascentiste, de pildă, a fost cel din Florența, al lui Andrea Verrocchio, la care au ucenicit, printre alții, Leonardo da Vinci, Domenico Ghirlandaio ori Sandro Botticelli. Ulterior, Ghirlandaio își va forma propriul atelier, cel mai renumit ucenic al său …
sept. 09
Beizadea desemna altădată un fiu de domn sau principe. Astăzi, îl folosim mai mult ironic în limba română. Româna a primit cuvântul din turcă, dar originea îndepărtată a lui beizadea (bey-zade) este în… persană. “Zade” este participiul persan, iranian, al verbului „a naște” sau „a se naște“. „Zade” în bey-zade însemna “născut (din)” . Beizadeaua (Bey-zade) este așadar un fecior …
aug. 17
Calamarul este un gen de cefalopode comestible, cu corpul alungit, asemănătoare cu sepia, și având în jurul gurii zece tentacule. Româna a împrumutat cuvântul din franceză (calmar). Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, lucrurile devin surprinzătoare. În franceză, calamar (calmar) a intrat din italianul calamaro pe care îl regăsim în latinescul calamarius (o trusă …
aug. 06
Glicina este un arbust decorativ agățător, având flori asemănătoare cu ale salcâmului, albastre sau violet și foarte parfumate. Cuvântul „glicină” a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză, cuvântul este un derivat savant din greacă, din glukus care înseamnă „dulce”. Exact! Același „glukus” pe care îl avem în… glucide. Bibliografie: 2. Dexonline.ro; …
aug. 03
Folosim cuvântul pitoresc pentru a descrie ceva ce merită să fie pictat, care impresionează prin originalitate, care încântă prin colorit sau formă. Pitoresc ne vine din italiană, din pittoresco și are la bază cuvântul pittore – pictor. Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, aflăm că el vine din latinescul pictor, pe care l-a luat …
aug. 01
Hoțul de apă Clepsidra este un foarte vechi instrument de măsurare a timpului, ca perioadă sau ca interval de timp. Clepsidra nu determina ora, așa cum era cazul cadranelor solare, în Antichitate. Cuvântul “clepsidra” a intrat în limba română din limba franceză. Dacă mergem mai departe pe urma acestui cuvânt, aflăm că el provine din …
iul. 26
Cuvântul plajă a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză a venit din italianul piaggia, « loc plat și descoperit pe malul mării». Dacă mergem mai departe pe urma acestui cuvânt, aflăm că vine dintr-un vechi cuvânt grecesc ce însemna « oblic ». Plajă a desemnat mai întâi un mal în pantă lină, de care navele …
iul. 24
Cuvântul „parfum” a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză, cuvântul „parfum” s-a format de la verbul latinesc „fumare” care însemna „a scoate fum”, „a fumega”. Pentru a obține un miros agreabil, altădată se ardeau bucăți de lemn, scoarță de copac sau tămâie. Bibliografie: 1. Dexonline.ro; 2. Le Dictionnaire Historique de la …
iun. 07
Chelneri în vestoane albe, purtând tăvi cu băuturi răcoritoare, bere și înghețată, se strecurau cu abilitate printre sutele de trupuri bronzate, chaise-longues-uri, umbrele și saltele pneumatice. Le făceau concurență bragagiii, cărându-și marfa în butoiașe instalate pe cărucioare cu două roți, vânzătorii cu porumb fiert, puii de tătar cu năut, floricele calde, semințe, șiraguri de margele …
dec. 25
„Și, cu mâna liberă, s-a lovit peste piept și a zis confiteor, Domine. Confiteor mea culpa.” (Fratele Miquel, p. 76) Ce este „Confiteor”? „Confiteor” este povestea unei viori excepționale. „Confiteor” este o experiență de scris care preia și dezvoltă la infinit scrisul faulknerian. „Confiteor” este un roman filozofic despre istoria răului și neputința culturii împotriva …
dec. 21
La origine, le réveillon era o cină lungă ținută în Franța de acum două veacuri și ceva în serile anterioare Crăciunului și Anului Nou. Numele său derivă din cuvântul réveil (care înseamnă „trezire” și care la rândul lui vine din „éveiller”, moștenit din latinescul exvĭgĭlare, cl. evigilare, a se deștepta. Din același etimon latinesc româna îl are pe …
dec. 15
De unde vine cuvântul clementină? Care este originea mandarinei? Care este legatura dintre o tunică, un călugăr și un orfelinat? Cuvintele mandarină și clementină au intrat în limba română din limba franceză. Interesul pentru aceste cuvinte crește dacă mergem pe urma etimonului francez. « Mandarine » era un adjectiv care desemna o nuanță de portocaliu. Se presupune că era culoarea …
dec. 03
Cuvântul « speculoos » este împrumutat din olandezul « speculaas » și înseamnă « prăjiturică de Sfântul Nicolae ». « Speculaas » vine de la « speculatie » , un biscuit, o prăjiturică folosită ca decor de masă. Unii spun că « speculoos » ar proveni din cuvântul latinesc „species” care înseamnă „condimente”. Există aici un sâmbure de adevăr. Pentru a obține niște biscuiți irezistibili avem nevoie de multe mirodenii : …
nov. 21
„Șarlota” copilăriei noastre Cuvântul « șarlotă » este un împrumut din franceză (charlotte), cu același sens, atestat la 1804 în « Souvenirs sur Paris» a lui August von Kotzebue. La noi apare prima dată la începutul secolului 20 în « Enciclopedia română » (1904). Cine este Charlotte ? Nu se știe exact cine este femeia cu numele de Charlotte care a …
Comentarii recente