Category: civilizatie romaneasca

Enigma boieroaicelor

crystal chandelier turned on

La 11 ianuarie 1795, într-un trecut îndepărtat și friguros, din porunca lui Mihai Vodă Suțu, domnul Moldovei, se dispune întocmirea unui act prin care 37 de boieroaice erau poftite să fie ospătate la Curtea Domnească. …În cămările Doamnei, masa urma după același ighemonicon. Vinul dulce se ridicase în obrazul jupânițelor, care ciripeau vesele, leganandu-se într-o …

Continue reading

Despre limba română

În toate și peste toate cele belgiene, din 2006, o constantă. Limba română. Cuvintele ei mi se lipesc de piele ca un praf auriu scuturat din filele cronicilor bătrâne. Îmi curg prin vine precum stropi de miere, nu de sânge. Mi se topesc în ochii pe jumătate închiși ca un amurg de toamnă târzie în …

Continue reading

Mica Publicitate într-un ziar ieșean de la 1885

Pentru dame, în galantar, printre icre, macrou și sardine, „apă de flori de orange triplă” și ambalaje elegante cu „chocolat Marquis, chocolat Masson, chocolat Suchard”. Onor. public să fie încredințat că toate articolele sunt de calitate ireproşabilă şi că preţurile desfid orice concurenţă loială. Apariţia şi răspândirea presei în secolul al XIX-lea aveau să aducă …

Continue reading

Cămașa românească din lada de zestre. O poveste dintotdeauna

macro photo of flowers

…lada de zestre avea în interior un mic sertar pentru salba de galbeni și alte podoabe, dar și pentru acte. Șiraguri de mărgeluțe, pietricele colorate, năsturași și bumbișori, fundițe mici cât fluturii de noapte, cerceluși cu boabe vișinii, pasmanterii aduse de marchitan, toate se găseau în cufărul de zestre. Cămașa românească sau ia Nu există …

Continue reading

Povestea vorbei (3). „Nu pricep o boabă…”

yellow grapes fruits

În această expresie, cu semnificația „a nu pricepe nimic”, termenul boabă numește în mod propriu unul din componentele fructului depus în ciorchine (ca la vița de vie sau la agriș). Cuvântul boabă atrage atenția asupra cantității neglijabile. A da în boabe / a da în bobi Este cunoscută expresia „a da în boabe” („a da …

Continue reading

Etimologii ciudate (19). Musafiri în sufragerie

white ceramic teacup on brown textile

Musafir a intrat în limba română din limba turcă dar la bază musafir este un cuvânt care vine din arabă și este construit pe rădăcina – sfr – . Pe acest – sfr – l-am mai întâlnit. Îl recunoaștem în termenul devenit acum universal, safari. Care este legătura între safari și musafir? Rădăcina arabă – …

Continue reading

Povești de demult (V). Paștele la românii din vechime. Din curțile târgoveților la Curtea Domnească

Sărbătorile Paștelui, odinioară De Paște, „cucoana Marghioala Rosetti miluia toată lumea, proteja pe toţi asupriţii, iar casa ei devenise un izvor de binefacere pentru fetele scăpătate; le aduna hrănindu-le din averea ei şi punându-le să lucreze la covoare bogate pentru sfintele biserici şi la haine pentru săraci, astfel că saloanele ei semănau ca nişte ateliere …

Continue reading

Povestea vorbei (2). „De florile mărului…”

closeup photography of white and pink petaled flower

O crenguță de măr înflorit într-un vas cu apă A face ceva „de florile mărului” înseamnă a face ceva în zadar, degeaba, fără nici un folos. Ideea de inutilitate, asociată cu aceea de frumuseţe ne este sugerată de imaginea diafană a unei crenguțe de măr înflorit așezată într-un vas cu apă. Deși știm că ne …

Continue reading

Povestea vorbei (1). « Până-n pânzele albe»

galleon ship on sea

Expresia „până în pânzele albe” înseamnă „fără încetare”, „până la capăt”, „până la ultima limită” sau chiar „necruţător”. „A merge până în pânzele albe” înseamnă „a face toate eforturile posibile pentru a-ţi atinge un scop”. În trecut – „a urmări (pe cineva)  până în pânzele albe” Expresia iniţială însă nu era „a merge până în …

Continue reading

Etimologii ciudate (XVII). Obiceiuri levantine. Narghileaua

La curțile domnești și boierești, ospețele se terminau cu oarece dichis, la care prostimea nici nu îndrăznea să viseze : fețe domnești, Mitropolit, arhierei, boieri sau oaspeți picați peste noapte, toți se nărăviseră la obiceiuri levantine : cafea, dulceață, narghilea și siestă. Șerbeturi, cofeturi, filigene cu cafea arabica La urma ospățului nu lipseau șerbeturile și cofeturile, tăvile …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXVII). „Lumea toată ne părea o portocală!”

oranges on top of gray wooden table

Cuvântul portocală este atestat în română la 1750 și este luat din greacă. Pentru a-i arăta originea, este necesar să luăm în discuţie termenul francez orange, care înseamnă acelaşi lucru. 🍊 Orange Acesta apare în secolul 13, la început sub forma pume orange, devenită spre 1300 pomme d’orange (orange este înregistrat abia în secolul 16).  Pomme d’orange este un calc, o traducere a vechiului italian melarancia (astăzi arancia), care …

Continue reading

Povești de demult (IV). Prăvălia lui Hagi Popp din Sibiu

selective focus photo of brown and blue hourglass on stones

La sfârșitul secolului al XVIII-lea ținea magazin de desfacere pe strada principală din Sibiu, cam pe unde se află astăzi hotelul „Împăratul Romanilor”, un anume Constantin Hagi Popp. Neguțător de origine aromână, a făcut parte din valul de negustori levantini și a fost prieten cu aproape toți boierii vremii. În plus, a întreținut o corespondență …

Continue reading

Povești de demult (III). Făbricuța de fidea de la Văcărești

mixed paints in a plate

Fabrica de fidea de lângă mănăstirea Văcărești La începutul secolului XIX, în apropierea mănăstirii Văcărești, lângă București, se făceau cele mai bune macaroane într-o fabrică ridicată încă din vremea domnitorului fanariot Constantin Hangerli (1797-1799). Făbricuța mai producea fidea și arpacaș, având ergalii (adică instalații) de aramă și de lemn. În vremea lui Caragea Vodă, un anume Nichifor …

Continue reading

Povești de demult (II).Enigma boieroaicelor de la Curtea lui Vodă Șuțu

La 11 ianuarie 1795, într-un trecut îndepărtat și friguros, din porunca lui Mihai Vodă Suțu, domnul Moldovei, se dispune întocmirea unui act prin care 37 de boieroaice erau poftite să fie ospătate la Curtea Domnească. Ele fãceau parte din bine cunoscutele familii ale timpului: Balș, Canano, Canta, Cantacuzino, Catargi, Conachi, Costachi, Diamandi, Donici, Ghica, Greceanu, …

Continue reading

Povești de demult (I). Ospăț de Anul Nou la Curtea Domnească

gold chalice set

Fastul, strălucirea ceremoniilor care aveau loc acum 300 de ani au fost definite ca un mod de trăire baroc, în care ,,a părea” era mai important decât ,,a fi”, iar jocul aparenţelor trebuia întreţinut cu orice mijloace. Era o epocă în care gustul pentru ceremonie, pentru fast, era mult mai viu decât în timpurile moderne. …

Continue reading