august 2021 archive

31 August – Ziua Limbii Române. Câteva gânduri despre limba română

stack of books on brown wooden shelf

În toate și peste toate cele belgiene, de cincisprezece ani, o constantă. Limba română. Cuvintele ei mi se lipesc de piele ca un praf auriu scuturat din filele cronicilor bătrâne. Mi se topesc în ochii pe jumătate închiși ca un de amurg de toamnă târzie în spatele gurilor de rai. Mi se ascund în minte …

Continue reading

Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete.

school of fish on corals

« Colo-n palate de mărgean/ Te-oi duce veacuri multe. » (Eminescu) Cuvântul mărgean („coral”), termen existent şi în dialectele sud-dunărene (aromână mirgeane, meglenoromână mirgean) are la originea îndepărtată cuvântul persan marvarit care însemna „perlă”. Termenul persan a intrat în arabă, unde marğān a căpătat sensul de „coral”, care s-a transmis şi împrumutului mercan din limba turcă. Din turcă a fost apoi împrumutat de toate limbile balcanice (română, …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (IV). Belgianul care aduce trufele în restaurantele de lux din Bucureștiul secolului al XIX-lea

silver-colored pocket watch

Între 1856-1860, belgianul Donat Hugues, specialist culinar, introduce trufele precum și alte delicatese din Hexagon pe meniul restaurantelor de lux bucureștene și ridică Hotelul Hugues pe Podul Mogoșoaiei (din 1878, Calea Victoriei), la Piața Teatrului (denumită după Teatrul Național), între hotelurile Brofft (viitor Continental) și Pasajul Englez. A fost ridicat pe locul grajdurilor Consulatului austriac, …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (III). Bucureștiul secolului al XIX-lea și hotelul unui belgian din Limburg

brown-and-white clocks

Charles Brofft, un belgian înstărit din Limburg În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Charles Brofft, un belgian înstărit din Limburg, inaugurează la București unul dintre cele mai luxoase hoteluri ale vremii. Acest Charles Brofft aflase, probabil, că Bucureştii se înnoiesc după tiparul occidental şi s-a gândit să profite de fenomen. Situat pe Podul …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (II). La Belle Epoque, o cofetărie de bonton și prăjitura Savarin

La Belle Epoque La Belle Époque a fost în Micul Paris o epocă de rafinament, de ghirlande de beteală și de cutii luxoase cu bomboane fondante, de prăvălii înțesate cu coloniale și de buticuri bântuite de cuconițe ahtiate după cărți și câteodată după flecuștețe, de ieșiri la Șosea, de după-amieze tihnite pe Corso, în compania …

Continue reading

Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar

person holding gold round ornament

Chihlimbarul  este o fosilă, dură, sfărâmicioasă, translucidă, de o culoare ce variază de la galben-deschis până la roșcat-cafeniu, din care se fac bijuterii, țigarete, mătănii. Cuvântul „chihlimbar” are la originea îndepărtată cuvântul persan kährubā, compus din kāh „paie” şi rubā „a fura” ; un hoț de paie, cu alte cuvinte. Ciudata denumire se referă, evident, la proprietățile electrice ale chihlimbarului, el atrage …

Continue reading

Belgia pentru (ne)turiști (IV). Struguri de masă cultivați în sere. Druivenstreek – țara strugurilor

Struguri de masă cultivați în sere Există în Belgia, nu departe de Bruxelles și aproape de pădurea Soignes, de-a lungul văii pârâului Ijse, un loc cu dealuri și văi ușoare, cu versanți orientați spre sud, unde strugurii sunt cultivați în sere încălzite. Strugurii de tip „Vlaams-Brabantse tafeldruif” (trad. strugure de masă din Brabant-Flamand) sunt cultivați …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (I). Charlotte (șarlotă) – un desert regal

Charlotte „șarlota” visurilor noastre, este un desert clasic (cremă făcută din lapte, ouă, frișcă, gelatină cărora li se adaugă și fructe). Cuvântul « șarlotă » este un împrumut din franceză (charlotte), cu același sens, atestat la 1804 în « Souvenirs sur Paris » a lui August von Kotzebue. La noi apare prima dată la începutul secolului 20 în « Enciclopedia română » …

Continue reading

Etimologii ciudate (III). Obrazul subțire cu cheltuială se ține. De la prosop la persoană

assorted-color masquerade mask collection

Persoană și prosop provin, la originea îndepărtată, din același termen grecesc prósopon care înseamnă față, figură, ceea ce se află înaintea ochilor. Deosebirea de formă și de înțeles dintre cele două cuvinte românești se explică prin faptul că ele au ajuns la noi pe căi diferite : trecând prin diverse limbi, ele au căpătat forme și …

Continue reading

Etimologii ciudate (II). Zarurile au fost aruncate! De la zar la hazard

two dices with 6 dots

Hazardul este o împrejurare sau un concurs de împrejurări (favorabile sau nefavorabile) a căror cauză rămâne în general necunoscută. Hazardul joacă rolul principal în … jocurile de noroc, așa că nu e deloc e întâmplător că în cuvântul „hazard” stă ascuns „zarul”. Româna a împrumutat cuvântul „hazard” din franceză. Dar zarul? Cuvântul „zar” a intrat …

Continue reading