Jupân Dumitrache: „…Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mațe-fripte…! Fir-ai al dracului de pungaș!… Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă….” (O scrisoare pierdută, I.L.Caragiale) MOFTURI… Moft este un cuvânt care a intrat în română din turcă. Termenul turcesc müft este un împrumut din persanul muft „lucru neînsemnat, care se poate căpăta gratis”. …
iunie 2022 archive
iun. 26
O poveste înghețată
În 1686, un anume Francesco Procopio dei Coltelli din Sicilia cumpără o dugheană de la niște armeni care vindeau cafea în Saint-Germain. Imediat deschide vizavi de La Comédie Française, pe rue de l’Ancienne Comédie, la numărul 13, prima cafenea-gelaterie din Paris. O numește Procope. Vechii romani își punctau mesele somptuoase cu nivatae potiones („băuturi congelate”). …
iun. 22
Cămașa românească din lada de zestre. O poveste dintotdeauna
…lada de zestre avea în interior un mic sertar pentru salba de galbeni și alte podoabe, dar și pentru acte. Șiraguri de mărgeluțe, pietricele colorate, năsturași și bumbișori, fundițe mici cât fluturii de noapte, cerceluși cu boabe vișinii, pasmanterii aduse de marchitan, toate se găseau în cufărul de zestre. Cămașa românească sau ia Nu există …
iun. 20
Recenzie. „Abraxas” de Bogdan-Alexandru Stănescu
Paradoxal, cuvântul ABRAXAS nu apare nicăieri în text. „Abraxas” este numele mistic al zeului contradictoriu care ne descuie porţile palatului de oglinzi deformante al realităţii iluzorii în care trăieşte Michi Lucescu. Bogdan-Alexandru Stănescu este scriitor, eseist, traducător, editor, preşedintele Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti. Cu romanul Copilăria lui Kaspar Hauser (2017), Bogdan-Alexandru Stănescu …
iun. 16
Distileria de lichior și cofetăria olandeză. O poveste de la 1672
Trebuia să ajungă la fosta distilerie de lichior de struguri. Știa că acolo se ascunde cofetarul. Distileria de lichior nu mai exista demult, pe locul acela se ridica acum o prăvălie. Nu se știe care a fost prima fabrică de zahăr din Amsterdam. Se știe doar că în 1597 existau doar trei astfel de fabrici, …
iun. 09
Un farmacist enigmatic și un conte suedez la Paris. O poveste de la 1789
Rue Saint-Honoré 115 Aproape de Jardins de Tuileries, pe rue Saint-Honoré, se găsește la numărul 115 cea mai veche farmacie din Paris. Nu se știe cu exactitate când și cum a apărut acolo și nici cine au fost primii proprietari. Oamenii încep să vorbească de apoteca și de apotecarul de pe rue Saint-Honoré cam de …
iun. 08
Cuvinte călătoare (43). La spițer
Farmaciile nu au apărut pur și simplu, ele au derivat din băcăniile de odinioară, spații în care se vindeau alimente, mirodenii și plante aduse din Orient, unele dintre acestea având valoare terapeutică. Mirodeniile ajung pe rafturile băcăniilor ținute de negustori căutați, sunt ascunse în borcănele cu etichete misterioase sau în sertărașe secrete. La 1803, de exemplu, …
iun. 07
Povestea vorbei (5). „A venit la spartul târgului”
Prin expresia la spartul târgului, caracterizăm, de obicei, situația în care ne putem afla la un moment dat. Se știe în ce constă o asemenea situație: așteptat sau nu într-un loc oarecare, cineva sosește acolo tocmai când se încheie ceea ce a constituit motivul întâlnirii persoanelor respective. Atunci se obișnuiește a se spune: „Am venit (sau …
iun. 02
Un belgian înstărit din Limburg la București. O poveste din 1869
Era pe vremea unei Belle Époque, cu ieșiri la Șosea, cu după-amieze tihnite pe Corso, în compania unei ceșcuțe de cafea cu caimac, a unui sorbet ușor ca fulgul, a unui delicates din șocolată sau a unui dulceț cu limonadă la una din cofetăriile urbei… La Belle Époque Se întâmpla către sfârșitul secolului al XIX-lea, pe …
iun. 01
Vindea bilete la intrare!
Eram, cred, prin anii 85-86 la Iași, în plin comunism, deci. Îmi aduc aminte că ne duseseră cu clasa la Bojdeuca din Țicău. Mergeam destul de des cu clasa la muzeu, la teatrul pentru copii sau, după caz, în vizite la C.F.S. (Combinatul de Fibre Sintetice, acolo ne și făcuseră pionieri, de altfel) sau la …
iun. 01
Ionel, Lizuca și chiseaua cu dulceață
„Când am ajuns acasă, am înțeles de ce maiorul ieșise un moment cu cheseaua în vestibul — ca să-mi toarne dulceață în șoșoni.” „Lizuca porni însă hotărât spre măsuța cu dulceața și, înfigându-și două degete în chisea, le scoase împodobite cu o bucată nestatornică de șerbet.” Ionel, personajul lui I.L. Caragiale, goleşte chiseaua cu dulceaţă …
Comentarii recente