Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Jurnalul islandez. Ziua 7 — 2 comments
  2. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  3. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  4. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments
  5. Cuvinte călătoare (X). Un cofetar genovez — 1 comment

Author's posts

Enigma boieroaicelor

crystal chandelier turned on

La 11 ianuarie 1795, într-un trecut îndepărtat și friguros, din porunca lui Mihai Vodă Suțu, domnul Moldovei, se dispune întocmirea unui act prin care 37 de boieroaice erau poftite să fie ospătate la Curtea Domnească. …În cămările Doamnei, masa urma după același ighemonicon. Vinul dulce se ridicase în obrazul jupânițelor, care ciripeau vesele, leganandu-se într-o …

Continue reading

Ultima noapte a lui Undrea

aerial shot of buildings

La turnul cel mare al Curții Vechi, orologiul cu un singur ac bătu rar de zece ori. În ultima noapte a lui Undrea, în orașul deochiului și al blestemelor și al damblalelor, o lumină străvezie ca sticla vopsea cu albastru ferestrele. Era ceasul când nasc spaimele și se aud pași și voci stranii prin podurile …

Continue reading

Un patiser genial și o prăjitură care se mănâncă „en un éclair”

Le Roi des Chefs et le Chef des Rois Paris, 1803. Pe Rue de la Paix (fosta Rue Napoléon), la numărul 25, undeva între Place Vendôme si Opera Garnier, Antonin Carême deschide o cofetărie de o frumusețe sofisticată. O numește Pâtisserie de la Rue de la Paix. Etalează în vitrină uluitoare pièces montées, niște construcții …

Continue reading

Recenzie. „Confiteor” de Jaume Cabré

„Și, cu mâna liberă, s-a lovit peste piept și a zis confiteor, Domine. Confiteor mea culpa.” (Fratele Miquel, p. 76) Ce este „Confiteor”? „Confiteor” este povestea unei viori excepționale. „Confiteor” este o experiență de scris care preia și dezvoltă la infinit scrisul faulknerian. „Confiteor” este un roman filozofic despre istoria răului și neputința culturii împotriva …

Continue reading

Meniul belgian de Crăciun: între tradiție și originalitate

Crăciunul belgian este un amestec de sărbătoare creștină și păgână: curcanul umplut cu castane, nelipsit din meniu, biscuiții condimentați, slujba de la miezul nopții și cadourile de sub brad. Multe orașe din Belgia organizează piețe de Crăciun, fie că sunt neerlandofone, germanofone sau francofone. În piața centrală, căbănuțele de lemn instalate în luna decembrie amintesc …

Continue reading

„Florile dalbe, flori de măr”

focused photo of a snow flake

Refrenul des ȋntâlnit ȋn colidele româneşti, “Florile dalbe”, sugerează că uratul era cândva ȋnsoţit de atingerea gazdelor, uşilor şi caselor cu o ramură de măr ȋnflorită. Colindătorii primeau îndeosebi mere, nuci și colaci dulci. Astfel că mărul avea o semnificație aparte în miezul iernii, când se sărbătorea Crăciunul și Nașterea Domnului. Mărul semnifica tinerețe, sănătate, …

Continue reading

Réveillon la castel

selective focus photography of gray Christmas bauble and snowflakes

La origine, le réveillon era o cină lungă ținută în Franța de acum două veacuri și ceva în serile anterioare Crăciunului și Anului Nou. Numele său derivă din cuvântul réveil (care înseamnă „trezire” și care la rândul lui vine din „éveiller”, moștenit din latinescul exvĭgĭlare, cl. evigilare, a se deștepta. Din același etimon latinesc româna îl are pe …

Continue reading

Clementine, mandarine

De unde vine cuvântul clementină? Care este originea mandarinei? Care este legatura dintre o tunică, un călugăr și un orfelinat? Cuvintele mandarină și clementină au intrat în limba română din limba franceză. Interesul pentru aceste cuvinte crește dacă mergem pe urma etimonului francez.   « Mandarine » era un adjectiv care desemna o nuanță de portocaliu. Se presupune că era culoarea …

Continue reading

Cârnați și cozonaci de sărbători

Pe masa îmbelșugată și binecuvântată de armonii divine, stă cozonacul. …Dintotdeauna cuceritor, cu stafide și cu mirodenii aduse de pe insule, răsfățat cu ape de portocale și zahăr de trestie și aromit cu păstăi de vanilie… Pe tipsiile de argint, îmbie cârnații de casă, rumeniți, din carne tocată la satâr și usturoiată cu măsură, așișderea dichisită …

Continue reading

Speculoos, biscuiții condimentați

Cuvântul « speculoos » este împrumutat din olandezul « speculaas » și înseamnă « prăjiturică de Sfântul Nicolae ».     « Speculaas » vine de la « speculatie » , un biscuit, o prăjiturică folosită ca decor de masă. Unii spun că « speculoos » ar proveni din cuvântul latinesc „species” care înseamnă „condimente”. Există aici un sâmbure de adevăr. Pentru a obține niște biscuiți irezistibili avem nevoie de multe mirodenii : …

Continue reading

Charlotte, un desert regal și o femeie misterioasă

„Șarlota” copilăriei noastre Cuvântul « șarlotă » este un împrumut din franceză (charlotte), cu același sens, atestat la 1804 în « Souvenirs sur Paris» a lui August von Kotzebue. La noi apare prima dată la începutul secolului 20 în « Enciclopedia română » (1904). Cine este Charlotte ? Nu se știe exact cine este femeia cu numele de Charlotte care a …

Continue reading

Culori călătoare. Albastrul și piatra de azur

Grecii din Antichitate nu cunoșteau culoarea albastră. În Odiseea lui Homer, oceanul este descris ca ”o mare roșie ca vinul”, iar aceasta nu era o metaforă: nu se relata o scenă de luptă. Întinderea de apă trebuie să fi avut cam aceeași culoare ca acum. Multe civilizații ale trecutului nici nu au avut un cuvânt pentru „albastru”, ceea ce …

Continue reading

Fursecurile „macarons” și universul lor colorat

green blue yellow red and white books

În ultimii ani, vitrinele cofetăriilor din lumea întreagă au fost asaltate de niște fursecuri mici, rotunde și colorate: macarons. Asemănător cu pricomigdalele, unul dintre cele mai cunoscute deserturi franțuzești surprinde prin culoare, un gust desăvârșit  și varietatea aromelor: fistic, cafea, zmeura, nucă, măsline, mandarine sau chiar somon afumat. Alături de gusturile clasice, arome mai neobișnuite …

Continue reading

Un patiser extravagant la Versailles. O poveste de la 1730

people walking on gray concrete bridge during daytime

În al doilea arondisment, la doar câteva minute de Catedrala Saint-Eustache și de Centrul Georges Pompidou se află Rue Montorgueil, una dintre cele mai vechi străzi ale Parisului. Strada dă într-un cartier vibrant și vesel, înțesat de patiserii, baruri, cafenele și restaurante. La numărul 51 se găsește cea mai veche patiserie din Paris, înființată acum …

Continue reading

Acul cu granat

Se întâmpla întotdeauna la ora aceea din seară când peste pădure și peste baltă se lăsa de nicăieri un abur alb și greu, ca un lapte încălzit prea mult. Aburul aducea un miros dulce de gutui coapte, ce îți întuneca mințile dacă te aflai prin preajma bălții. Dacă mai aveai și ghinionul să te uiți …

Continue reading