Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Jurnalul islandez. Ziua 7 — 2 comments
  2. Poveștile cuvintelor (2). Plajă — 2 comments
  3. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  4. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  5. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments

Author's posts

Jurnal portughez (2)

Sfârșit de octombrie, amiază, nordul Portugaliei, Braga Traversez iar parcul din fața hotelului, cel cu agave uriașe și cactuși cât o minge, fac stânga și trec pe lângă livada de portocali. O văzusem și ieri dar nu m-am oprit. Frunzele cerate sunt acoperite de ploaia de mai devreme și ramurile sunt grele de fructe. Doar …

Continue reading

Jurnalul portughez (1)

Sfârșit de octombrie, dimineața devreme, nordul Portugaliei, Braga Andante allegro În timp ce Braga încă doarme, ies din hotel și traversez parcul cu agave și cactuși cât o minge de baschet. A plouat toată noaptea și mă surprinde aerul cald și curat. Știu unde vreau sa ajung, dar nu mă grăbesc. Aseară, în chioșcul din …

Continue reading

Prima zi la Cercul Polar

Între 12 și 15 noiembrie 2023, am participat din partea Federației Wallonie-Bruxelles, la seminarul tematic Erasmus+ (TCA) consacrat multilingvismului și minorităților “Democracy speaks in many languages – what is sufficient?”, organizat în Inari, Laponia. Seminarul a fost rezultatul colaborării între Agenția Națională Erasmus+ Finlandeză, Guvernul Autonom Sámi și Agenția de Stat Regională pentru Laponia. Participanții …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (10). Beizadea

Beizadea desemna altădată un fiu de domn sau principe. Astăzi, îl folosim mai mult ironic în limba română. Româna a primit cuvântul din turcă, dar originea îndepărtată a lui beizadea (bey-zade) este în… persană. “Zade” este participiul persan, iranian, al verbului „a naște” sau „a se naște“. „Zade” în bey-zade însemna “născut (din)” . Beizadeaua (Bey-zade) este așadar un fecior …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (9). Calamarul și călimara

Calamarul este un gen de cefalopode comestible, cu corpul alungit, asemănătoare cu sepia, și având în jurul gurii zece tentacule. Româna a împrumutat cuvântul din franceză (calmar). Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, lucrurile devin surprinzătoare. În franceză, calamar (calmar) a intrat din italianul calamaro pe care îl regăsim în latinescul calamarius (o trusă …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (8). Marmeladă

O poveste și o confuzie Marmelada este o „pastă alimentară obținută prin fierberea unor fructe proaspete, la care se adaugă zahăr.” În română a intrat din franceză, iar franceza îl are din…portughezul marmelada. Marmelada, în portugheză, înseamnă dulceață de gutui! Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, înțelegem și originea și de ce tocmai dulceață …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (7). Flamingo

Pasărea flamingo este o pasăre migratoare de apă, de mărimea unei berze, cu gâtul si picioarele foarte lungi și cu penele albe cu nuanțe de roz aprins. Denumirea vine de la flamingo în portugheză și flamengo în spaniolă, cuvânt care înseamnă „de o culoare strălucitoare”. Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, aflăm că el …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (6). Glicină

Glicina este un arbust decorativ agățător, având flori asemănătoare cu ale salcâmului, albastre sau violet și foarte parfumate. Cuvântul „glicină” a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză, cuvântul este un derivat savant din greacă, din glukus care înseamnă „dulce”. Exact! Același „glukus” pe care îl avem în… glucide. Bibliografie: 2. Dexonline.ro; …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (5). Pitoresc

Folosim cuvântul pitoresc pentru a descrie ceva ce merită să fie pictat, care impresionează prin originalitate, care încântă prin colorit sau formă. Pitoresc ne vine din italiană, din pittoresco și are la bază cuvântul pittore – pictor. Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, aflăm că el vine din latinescul pictor, pe care l-a luat …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (4). Clepsidră

an hourglass with blue sand on a sandy beach

Hoțul de apă Clepsidra este un foarte vechi instrument de măsurare a timpului, ca perioadă sau ca interval de timp. Clepsidra nu determina ora, așa cum era cazul cadranelor solare, în Antichitate. Cuvântul “clepsidra” a intrat în limba română din limba franceză. Dacă mergem mai departe pe urma acestui cuvânt, aflăm că el provine din …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (3). Siestă

green and yellow heart shaped decor

Cuvântul siestă a a intrat în limba română din limba franceză. Limba franceză a împrumutat cuvântul din spaniolă (siesta). Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, aflăm că el vine din locuțiunea latină sexta (hora) care înseamnă « ora a șasea», adică miezul zilei. Chiar după masa de prânz resimțim o somnolență, amiaza fiind (mai ales vara, când …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (2). Plajă

black Ray-Ban Wayfarer sunglasses on beach sand

Cuvântul plajă a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză a venit din italianul piaggia, « loc plat și descoperit pe malul mării». Dacă mergem mai departe pe urma acestui cuvânt, aflăm că vine dintr-un vechi cuvânt grecesc ce însemna « oblic ».  Plajă a desemnat mai întâi un mal în pantă lină, de care navele …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (1). Parfum

Cuvântul „parfum” a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză, cuvântul „parfum” s-a format de la verbul latinesc „fumare” care însemna „a scoate fum”, „a fumega”. Pentru a obține un miros agreabil, altădată se ardeau bucăți de lemn, scoarță de copac sau tămâie. Bibliografie: 1. Dexonline.ro; 2. Le Dictionnaire Historique de la …

Continue reading

Jurnal roman (II). Pe Via Appia Antica 

A treia zi la Roma Per pedes apostolorum pe Via Appia Antica, regina viarum Astăzi am ieșit pentru un timp din Roma și din timp. Via Appia Antica, catacombele, columbariile și mausoleele mi-au oferit un moment de răgaz, dar și o mare lecție de istorie. Via Appia, vechiul drum pietruit care le-a permis legionarilor romani …

Continue reading

Jurnal azer (3)

Baku, 25 noiembrie 2022 Către sfârșitul celei de a treia zile în Azerbaidjan, descopăr Balakhani (Balaxanı), un orășel aflat la periferia capitalei Baku. Altădată, pe la 1635, aici se afla un caravanserai. Balakhani (Balaxanı) este una dintre cele mai vechi așezări din Baku iar până să ajungem acolo traversăm câmpuri nesfârșite de sonde de petrol. …

Continue reading