aug. 17
Calamarul este un gen de cefalopode comestible, cu corpul alungit, asemănătoare cu sepia, și având în jurul gurii zece tentacule. Româna a împrumutat cuvântul din franceză (calmar). Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, lucrurile devin surprinzătoare. În franceză, calamar (calmar) a intrat din italianul calamaro pe care îl regăsim în latinescul calamarius (o trusă …
aug. 13
O poveste și o confuzie Marmelada este o „pastă alimentară obținută prin fierberea unor fructe proaspete, la care se adaugă zahăr.” În română a intrat din franceză, iar franceza îl are din…portughezul marmelada. Marmelada, în portugheză, înseamnă dulceață de gutui! Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, înțelegem și originea și de ce tocmai dulceață …
aug. 03
Folosim cuvântul pitoresc pentru a descrie ceva ce merită să fie pictat, care impresionează prin originalitate, care încântă prin colorit sau formă. Pitoresc ne vine din italiană, din pittoresco și are la bază cuvântul pittore – pictor. Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, aflăm că el vine din latinescul pictor, pe care l-a luat …
aug. 01
Hoțul de apă Clepsidra este un foarte vechi instrument de măsurare a timpului, ca perioadă sau ca interval de timp. Clepsidra nu determina ora, așa cum era cazul cadranelor solare, în Antichitate. Cuvântul “clepsidra” a intrat în limba română din limba franceză. Dacă mergem mai departe pe urma acestui cuvânt, aflăm că el provine din …
iul. 30
Cuvântul siestă a a intrat în limba română din limba franceză. Limba franceză a împrumutat cuvântul din spaniolă (siesta). Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, aflăm că el vine din locuțiunea latină sexta (hora) care înseamnă « ora a șasea», adică miezul zilei. Chiar după masa de prânz resimțim o somnolență, amiaza fiind (mai ales vara, când …
iul. 26
Cuvântul plajă a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză a venit din italianul piaggia, « loc plat și descoperit pe malul mării». Dacă mergem mai departe pe urma acestui cuvânt, aflăm că vine dintr-un vechi cuvânt grecesc ce însemna « oblic ». Plajă a desemnat mai întâi un mal în pantă lină, de care navele …
iul. 24
Cuvântul „parfum” a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză, cuvântul „parfum” s-a format de la verbul latinesc „fumare” care însemna „a scoate fum”, „a fumega”. Pentru a obține un miros agreabil, altădată se ardeau bucăți de lemn, scoarță de copac sau tămâie. Bibliografie: 1. Dexonline.ro; 2. Le Dictionnaire Historique de la …
iul. 19
A treia zi la Roma Per pedes apostolorum pe Via Appia Antica, regina viarum Astăzi am ieșit pentru un timp din Roma și din timp. Via Appia Antica, catacombele, columbariile și mausoleele mi-au oferit un moment de răgaz, dar și o mare lecție de istorie. Via Appia, vechiul drum pietruit care le-a permis legionarilor romani …
dec. 21
La origine, le réveillon era o cină lungă ținută în Franța de acum două veacuri și ceva în serile anterioare Crăciunului și Anului Nou. Numele său derivă din cuvântul réveil (care înseamnă „trezire” și care la rândul lui vine din „éveiller”, moștenit din latinescul exvĭgĭlare, cl. evigilare, a se deștepta. Din același etimon latinesc româna îl are pe …
oct. 26
Bostan (dovleac) Cuvântul bostan (pe care dicționarul îl dă ca regionalism din Moldova și Transilvania) a intrat în limba română din limba turcă, unde însemna „livadă” . La originea îndepărtată a cuvântului bostan se află două cuvinte persane: „bo” (parfum) si „stan” (loc), în traducere: « grădină a parfumurilor, a mirosurilor plăcute ». De altfel, în anumite regiuni din …
sept. 22
Cuvântul castană a fost modelat pe latinescul castanea, care desemnează atât pomul cât și fructul. Castanea provine de la adjectivul grecesc καστάνεια / kastáneia , derivat în sine din κάστανον / kástanon („castan”), împrumutat probabil dintr-o limbă din Asia Minor. In persană există cuvântul kastâne (copac) și provine din cuvântul sanscrit काष्ठ / kāṣṭha care desemnează copac, în general, sau ceva care este din lemn. Așadar, castanul a …
iul. 21
Bruxelles / Brussel Bruxelles-ul a apărut acum mai bine de 1000 de ani în apropierea râului Senne…Care nu trebuie confundat cu romanticul râu Seine din Paris. Zona era una mlăștinoasă și cu multe insulițe. Se pare că numele Bruxelles-ului are legătură cu această zonă. Numele de Bruxelles vine dintr-o veche formă germanică – *brokaz (care …
iun. 28
Jupân Dumitrache: „…Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mațe-fripte…! Fir-ai al dracului de pungaș!… Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă….” (O scrisoare pierdută, I.L.Caragiale) MOFTURI… Moft este un cuvânt care a intrat în română din turcă. Termenul turcesc müft este un împrumut din persanul muft „lucru neînsemnat, care se poate căpăta gratis”. …
iun. 22
…lada de zestre avea în interior un mic sertar pentru salba de galbeni și alte podoabe, dar și pentru acte. Șiraguri de mărgeluțe, pietricele colorate, năsturași și bumbișori, fundițe mici cât fluturii de noapte, cerceluși cu boabe vișinii, pasmanterii aduse de marchitan, toate se găseau în cufărul de zestre. Cămașa românească sau ia Nu există …
mai 05
Fistic „arbore din ţările calde cu fructe conţinând sâmburi comestibili” este un cuvânt care are la origine cuvântul persan pištä pătruns în arabă (fostuq) şi în turcă (fıstık). Din turcă a venit la noi, unde avea o variantă veche fâstâk, mai apropiată de etimonul turc. Fistichiu De la acest cuvânt avem derivate ca fistichiu, „verde gălbui”, care poate fi un împrumut direct …
Comentarii recente