apr. 19
Încă din vechime, creatorii de artă plastică lucrau în „ateliere”. Unul dintre cele mai cunoscute ateliere renascentiste, de pildă, a fost cel din Florența, al lui Andrea Verrocchio, la care au ucenicit, printre alții, Leonardo da Vinci, Domenico Ghirlandaio ori Sandro Botticelli. Ulterior, Ghirlandaio își va forma propriul atelier, cel mai renumit ucenic al său …
sept. 09
Beizadea desemna altădată un fiu de domn sau principe. Astăzi, îl folosim mai mult ironic în limba română. Româna a primit cuvântul din turcă, dar originea îndepărtată a lui beizadea (bey-zade) este în… persană. “Zade” este participiul persan, iranian, al verbului „a naște” sau „a se naște“. „Zade” în bey-zade însemna “născut (din)” . Beizadeaua (Bey-zade) este așadar un fecior …
dec. 21
Refrenul des ȋntâlnit ȋn colidele româneşti, “Florile dalbe”, sugerează că uratul era cândva ȋnsoţit de atingerea gazdelor, uşilor şi caselor cu o ramură de măr ȋnflorită. Colindătorii primeau îndeosebi mere, nuci și colaci dulci. Astfel că mărul avea o semnificație aparte în miezul iernii, când se sărbătorea Crăciunul și Nașterea Domnului. Mărul semnifica tinerețe, sănătate, …
dec. 21
La origine, le réveillon era o cină lungă ținută în Franța de acum două veacuri și ceva în serile anterioare Crăciunului și Anului Nou. Numele său derivă din cuvântul réveil (care înseamnă „trezire” și care la rândul lui vine din „éveiller”, moștenit din latinescul exvĭgĭlare, cl. evigilare, a se deștepta. Din același etimon latinesc româna îl are pe …
nov. 17
Grecii din Antichitate nu cunoșteau culoarea albastră. În Odiseea lui Homer, oceanul este descris ca ”o mare roșie ca vinul”, iar aceasta nu era o metaforă: nu se relata o scenă de luptă. Întinderea de apă trebuie să fi avut cam aceeași culoare ca acum. Multe civilizații ale trecutului nici nu au avut un cuvânt pentru „albastru”, ceea ce …
oct. 20
Roeselare / Roulers Sensul numelui acestui orășel flamand a fost aprig disputat de-a lungul secolelor. Cu toate acestea, cercetătorii au ajuns la concluzia că „Roes” ne duce înapoi la un vechi cuvânt gotic care înseamnă stuf, trestie. A doua parte a numelui Roeselare ne trimite la „laar”. „Laar” este vechiul cuvântul germanic hlaeris ce înseamnă …
oct. 06
Festivalul vinului, festivalul mustului, festivalul strugurilor. Și aproape întotdeauna se aude de undeva cântecul Mariei Tănase, „Bun îi vinul ghiurghiuliu”. Dar ce înseamnă și de unde vine ghiurghiuliu? Și are vreo legătură cu ghiulul, vulgarul inel împodobit cu rubine ? Ghiul Ghiulul este un inel bărbătesc de mari dimensiuni. Cuvântul „ghiul” provine din turcescul gül1 care înseamnă roză, …
sept. 04
Mam’ mare, mamițica și tanti Mița, urcându-se cu puișorul în trăsură: „La bulivar, birjar! la bulivar!…” Cuvântul „bulevard” a fost împrumutat din francezul „boulevard” care în secolul al XVI-lea avea forma „bolevens” și însemna „întăritură de bârne”, apoi „zid de apărare”. Termen din domeniul fortificațiilor, cuvântul este cel mai sigur împrumutat din olandezul „bolwerc” care …
iul. 07
Ilaria se oprise în dimineața aceea la cofetăria nouă de lângă Ponte di Rialto; cumpărase un tort cu pepite de ciocolată și dulceață de caise și-l întrebase pe cofetar dacă mai avea biscuiți cu fistic cules de la poalele vulcanului Etna. Ceruse și un cornet plin cu biscuiți crocanți cu migdale, prăjiturele cu gust de …
iun. 28
Jupân Dumitrache: „…Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mațe-fripte…! Fir-ai al dracului de pungaș!… Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă….” (O scrisoare pierdută, I.L.Caragiale) MOFTURI… Moft este un cuvânt care a intrat în română din turcă. Termenul turcesc müft este un împrumut din persanul muft „lucru neînsemnat, care se poate căpăta gratis”. …
iun. 01
„Când am ajuns acasă, am înțeles de ce maiorul ieșise un moment cu cheseaua în vestibul — ca să-mi toarne dulceață în șoșoni.” „Lizuca porni însă hotărât spre măsuța cu dulceața și, înfigându-și două degete în chisea, le scoase împodobite cu o bucată nestatornică de șerbet.” Ionel, personajul lui I.L. Caragiale, goleşte chiseaua cu dulceaţă …
mai 24
… pe masă urme de miere, de zahăr și de fructe confiate. Norișori de făină încețoșează aerul și două degete strivesc deasupra mesei o felie de lămâie. O explozie de stropi și de senzații intense ajunge până la vizitatorul curios. O mână subțire, albă închide repede ușa… La castel În 1636, la Montargis, nu departe …
mai 05
Fistic „arbore din ţările calde cu fructe conţinând sâmburi comestibili” este un cuvânt care are la origine cuvântul persan pištä pătruns în arabă (fostuq) şi în turcă (fıstık). Din turcă a venit la noi, unde avea o variantă veche fâstâk, mai apropiată de etimonul turc. Fistichiu De la acest cuvânt avem derivate ca fistichiu, „verde gălbui”, care poate fi un împrumut direct …
apr. 29
Povestea gotică (fragment) ,,Franca i-a scris acum câteva zile să vină astă-seară în grădina care coboară spre lagună, cea cu zidurile cărămizi acoperite de iederă și glicină. Ca de fiecare dată, a ajuns mai devreme și s-a așezat la măsuța din fier forjat, ascunsă în spatele platanilor și al arbuștilor de tamarix. A început să …
apr. 29
Musafir a intrat în limba română din limba turcă dar la bază musafir este un cuvânt care vine din arabă și este construit pe rădăcina – sfr – . Pe acest – sfr – l-am mai întâlnit. Îl recunoaștem în termenul devenit acum universal, safari. Care este legătura între safari și musafir? Rădăcina arabă – …
Comentarii recente