Crăciunul belgian este un amestec de sărbătoare creștină și păgână: curcanul umplut cu castane, nelipsit din meniu, biscuiții condimentați, slujba de la miezul nopții și cadourile de sub brad.
Multe orașe din Belgia organizează piețe de Crăciun, fie că sunt neerlandofone, germanofone sau francofone. În piața centrală, căbănuțele de lemn instalate în luna decembrie amintesc de satele austriece sau elvețiene. Plutesc deasupra târgurilor mirosuri de patiserie, de vin fiert cu scorțișoară și cuișoare, arome de prăjituri și zahăr vanilat și efluvii de alune trase în caramel.
BOUDIN VERT (CÂRNAȚI CU VARZĂ ȘI CARNE DE PORC)
În Valonia, Crăciunul se sărbătorește cu tripe à l’jotte, numit și boudin vert (un fel de cârnați umpluți cu varză). Pentru un boudin vert cu adevărat reușit este nevoie de varză și carne de porc, de preferat bucăți mici, cu sare, piper, cuișoare și nucșoară.
COUGNOU – BRIOȘA DE CRĂCIUN
În regiunea Nivelles toți copiii știu că însuși micul Isus așază la marginea patului savurosul cougnou de Crăciun, al cărui aluat se modelează până ia forma unui corp. Cougnou este o delicatesă preferată de belgieni în timpul sărbătorilor de iarnă, un fel de cozonac fără umplutură. Acesta are o formă alungită care amintește de copilul Isus înfășat și se pregătește din cocă de brioșă. În Andenne, se pregătește „trairies”, o serie de cinci cougnou-uri de dimensiuni descrescătoare, care se mănâncă în mod tradițional, în liniște și reculegere, după Liturghia de la miezul nopții.
BOUKÈTE – CLĂTITE DIN HRIȘCĂ
La Liège bunicile încă mai fac boukète, clătite din hrișcă (făină de sarazin), decorate cu coacăze sau felii subțiri de mere, prăjite într-o tigaie cu unt și pudrate cu zahăr fin sau casonadă (zahăr brun). Clătitele boukète sunt însoțite de vin fiert și, în regiunea Herve, sunt stropite cu celebrul sirop specific regiunii, siropul de Herve.
LA BÛCHE – BUTURUGA
O delicatesă nelipsită de pe masa de Crăciun este la bûche (buturuga, în limba română). Spre sfârșitul anului apar în magazine niște prăjituri lungi cu o cremă aranjată în formă de striații, ca o coajă de arbore, și decorate cu brazi sau spiriduși.
Este vorba despre această prăjitură, care se face din pandișpan uns cu cremă de unt și cacao sau cafea și rulat pentru a reprezenta o buturugă.
De unde această tradiție? În spațiul occidental, pentru a sărbători solstițiul de iarnă, oamenii ardeau o buturugă, ce trebuia să mențină focul cel puțin trei zile, în semn de ofrandă pentru recolta anului următor.
Buturuga era stropită cu lapte, miere sau vin pentru a îndupleca zeii abundenței în anul ce urma să vină. Tradiția este de înțeles, mai ales că pe aceste meleaguri, zilele din preajma Crăciunului și Anului nou sunt de multe ori printre cele mai friguroase din iarnă.
Comentarii recente