La 11 ianuarie 1795, într-un trecut îndepărtat și friguros, din porunca lui Mihai Vodă Suțu, domnul Moldovei, se dispune întocmirea unui act prin care 37 de boieroaice erau poftite să fie ospătate la Curtea Domnească.
…În cămările Doamnei, masa urma după același ighemonicon. Vinul dulce se ridicase în obrazul jupânițelor, care ciripeau vesele, leganandu-se într-o parte și alta pentru a-și vedea vecinele din față.
Vorniceasa căuta cu părere de rău spre maldărul de cofeturi risipite pe tipsii. Se găseau acolo urgie de bucate dulci, tot ce scorniseră mai de soi întru desfătarea pântecelui, nemții, venețienii, franțujii, grecii, valahii și osmanlâii.
Ochii îi alunecau fără să poată face alegerea de la tăvile cu învârtita cu zahăr și mieji de nucă, trecuți prin miere, la sarailii și cataifuri, de la mormanul cu pricomigdale și felii de sugiuc felurit colorate, la plăcinta cu busuioc și rodie, apoi la aluaturile de Padova aromate cu iris și apă de trandafiri, și nucile verzi în sos de fistic și dulcețuri cu mosc, și cozonacii moldovenești înalți cât un prunc, și poala rândunicii din migdale și frișcă, și baclavalele cu belșug de ambră.
Privirea se pironi în budinca de tăieței cu straturi de zmeură, castane, boabe de cafea și cremă de ouă peste care venea un strop fierbinte din stafide și zahăr ars.
În pocale curgeau după poftă lichioruri grecești foarte dulci, kirsch-ul din sâmburi de piersici și caise…
Un mister învăluie actul lui Vodă Șuțu
Este ciudat că acest act arată ordinea exactă în care urma sã se așeze la masa domnească distinsele jupânese, cerându-se în mod deosebit ca ele „după cum s-a hotărât fiecare să stea după rânduiala aceasta“.
Momentul rămâne de nedescifrat
Ce l-a determinat pe vodă Suțu să le poftească pe jupânese la masă la Curte, într-un friguros început de ianuarie?
Jupânesele vor fi fost nevoite, așadar, sã înfrunte gerul, viforul și zăpada atunci când a venit timpul să răspundă invitației domnești.
Ce evenimente deosebite se vor fi desfășurat la Curte în acele zile?
Să fi avut legătură poate cu Ceremoniile Bobotezei? Oricum, gerul Bobotezei, proverbial pentru iernile de altădată, nu era un obstacol de netrecut pentru ca fastul Curţii domneşti să se desfăşoare în toată splendoarea sa.
Enigma rămâne legată de ordinea în care boieroaicele au fost invitate să se așeze la masă.
De ce au fost invitate să se așeze într-o altă ordine decât cea din Condica de ceremonii de la acea vreme?
Este limpede că nu de dregătoria deținută s-a ținut cont, în exclusivitate, atunci când s-a hotărât cum să se rânduiască boieroaicele de o parte și de cealaltă a mesei.
Cine erau aceste femei?
Ce alte aspecte vor fi fost luate în considerare atunci când Vodă Șuțu a stabilit ordinea la masă a jupâneselor?
Să fi fost vârsta? Averea? Frumusețea? Legăturile de rudenie?
Să fi avut legătură cu simpatiile sau antipatiile doamnei Sevastița, soția tânără a lui Vodă Șuțu?
Nu se știe.
Asupra acestul moment venit din trecutul friguros al Moldovei plutește încă un aer de mister.
Surse:
Olivia Senciuc, O masă cu boieroaice la Vodă Șuțu, în Revista Magazin istoric, februarie 2020, p.71-74;
Sorin Iftimi, Ceremoniile Curţii domneşti la Crăciun, Anul Nou si Bobotează (secolele XVII-XIX), în „Spectacolul public între tradiție și modernitate. Sărbători, ceremonialuri, pelerinaje și suplicii”, Constanța Vintilă Ghițulescu și Maria Pakucz Willcocks (coord), Editura Institutul Cultural Român, București, 2007, p. 56-61.
Comentarii recente