Category: societate

Povestea vorbei (3). „Nu pricep o boabă…”

yellow grapes fruits

În această expresie, cu semnificația „a nu pricepe nimic”, termenul boabă numește în mod propriu unul din componentele fructului depus în ciorchine (ca la vița de vie sau la agriș). Cuvântul boabă atrage atenția asupra cantității neglijabile. A da în boabe / a da în bobi Este cunoscută expresia „a da în boabe” („a da …

Continue reading

Etimologii ciudate (19). Musafiri în sufragerie

white ceramic teacup on brown textile

Musafir a intrat în limba română din limba turcă dar la bază musafir este un cuvânt care vine din arabă și este construit pe rădăcina – sfr – . Pe acest – sfr – l-am mai întâlnit. Îl recunoaștem în termenul devenit acum universal, safari. Care este legătura între safari și musafir? Rădăcina arabă – …

Continue reading

Povești de demult (V). Paștele la românii din vechime. Din curțile târgoveților la Curtea Domnească

Sărbătorile Paștelui, odinioară De Paște, „cucoana Marghioala Rosetti miluia toată lumea, proteja pe toţi asupriţii, iar casa ei devenise un izvor de binefacere pentru fetele scăpătate; le aduna hrănindu-le din averea ei şi punându-le să lucreze la covoare bogate pentru sfintele biserici şi la haine pentru săraci, astfel că saloanele ei semănau ca nişte ateliere …

Continue reading

Povestea vorbei (2). „De florile mărului…”

closeup photography of white and pink petaled flower

O crenguță de măr înflorit într-un vas cu apă A face ceva „de florile mărului” înseamnă a face ceva în zadar, degeaba, fără nici un folos. Ideea de inutilitate, asociată cu aceea de frumuseţe ne este sugerată de imaginea diafană a unei crenguțe de măr înflorit așezată într-un vas cu apă. Deși știm că ne …

Continue reading

Povestea vorbei (1). « Până-n pânzele albe»

galleon ship on sea

Expresia „până în pânzele albe” înseamnă „fără încetare”, „până la capăt”, „până la ultima limită” sau chiar „necruţător”. „A merge până în pânzele albe” înseamnă „a face toate eforturile posibile pentru a-ţi atinge un scop”. În trecut – „a urmări (pe cineva)  până în pânzele albe” Expresia iniţială însă nu era „a merge până în …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXVIII). Un șevalet într-un atelier

five assorted paintings on easels

Încă din vechime, creatorii de artă plastică lucrau în „ateliere”. Unul dintre cele mai cunoscute ateliere renascentiste, de pildă, a fost cel din Florența, al lui Andrea Verrocchio, la care au ucenicit, printre alții, Leonardo da Vinci, Domenico Ghirlandaio ori Sandro Botticelli. Ulterior, Ghirlandaio își va forma propriul atelier, cel mai renumit ucenic al său …

Continue reading

„Sunetul din mine vorbește tare uneori…”

color pencil lot

In fiecare marti după-amiaza predau cursul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească la o școală din Bruxelles unde am o grupă de copilași de grădiniță. Am suprins câteva intervenții pline de candoare ale acestor copii. Nu am nimic în gentuță! M: Oana, mi-e foame! Eu: Hai sa ne uităm in gentuță, să vedem ce a …

Continue reading

Jurnalul islandez. Ziua 5

black sand near body of water under the cloudy sky during daytime

Am plecat de la pensiunea-fermă Efsti Datur imediat după micul-dejun: whey, acea băutură asemănătoare cu zerul, cafea fierbinte, pâine neagră coaptă în cuptor cu energie geo-termală, dulcețuri din coacăze și preparate din carne de oaie. Am ieșit din restaurantul cu vedere spre grajdul cu viței și văcuțe, am traversat salonul vintage cu fotolii învelite în …

Continue reading

Etimologii ciudate (XVII). Obiceiuri levantine. Narghileaua

La curțile domnești și boierești, ospețele se terminau cu oarece dichis, la care prostimea nici nu îndrăznea să viseze : fețe domnești, Mitropolit, arhierei, boieri sau oaspeți picați peste noapte, toți se nărăviseră la obiceiuri levantine : cafea, dulceață, narghilea și siestă. Șerbeturi, cofeturi, filigene cu cafea arabica La urma ospățului nu lipseau șerbeturile și cofeturile, tăvile …

Continue reading

Cuvinte migratoare (6). Un cofetar genovez în Revista Timpul Germania

two-layered cake with citrus fruit and strawberry toppings

Povestea gotică, de Oana Topală (fragment) Gio Batta Cabona visase dintotdeauna să fie cofetar. În visele lui, brioșe, cu fructe confiate și stafide care strânseseră în ele tot soarele Toscanei, se lăfăiau pe platouri imense de porțelan. Cozonaci parfumați și pufoși stăteau așezați în vitrină, lângă torturi cu pepite de ciocolată albă și dulceață de caise. …

Continue reading

Cuvinte migratoare (5). Ciocolată la Veneția în Revista Timpul Germania

chocolates with box on white surface

Povestea gotică, de Oana Topală (fragment) Ilaria se oprise în dimineața aceea la cofetăria nouă de lângă Ponte di Rialto; cumpărase un tort cu pepite de ciocolată și dulceață de caise și-l întrebase pe cofetar dacă mai avea biscuiți cu fistic cules de la poalele vulcanului Etna. Ceruse și un cornet plin cu biscuiți crocanți cu …

Continue reading

Jurnalul islandez. Ziua 4

water waves hitting the shore during daytime

La ferma islandeză Efsti Datur Cu o seară înainte ajunsesem la Hostelul Efsti Datur. În mijlocul unui câmp, nu departe de un izvor termal, am descoperit o fermă cu acoperișul argintiu si zidurile verzi care contrastau cu griul mină de creion al rocilor vulcanice. Ferma fusese transformată în hotel și am avut ocazia acolo să …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXVI). O fi dragoste? O fi amor ?

woman on bike reaching for man's hand behind her also on bike

Nu se știe de ce verbul latinesc amare nu a supravieţuit în română. Pe amo, amare şi amor le găsim moștenite în franceză (aimer, amour, tomber amoureux /amoureuse); în italiană (amare, amore, innamorarsi) şi în spaniolă (amar, amor, enamorarse). În româneşte, cuvintele: amoros, amorez, a se înamora şi a se amoreza sunt franţuzisme, cel mai probabil, din limbajul vodevilurilor, iar amor (cu forma livresca amur) este un latinism. …

Continue reading

Povești de demult (IV). Prăvălia lui Hagi Popp din Sibiu

selective focus photo of brown and blue hourglass on stones

La sfârșitul secolului al XVIII-lea ținea magazin de desfacere pe strada principală din Sibiu, cam pe unde se află astăzi hotelul „Împăratul Romanilor”, un anume Constantin Hagi Popp. Neguțător de origine aromână, a făcut parte din valul de negustori levantini și a fost prieten cu aproape toți boierii vremii. În plus, a întreținut o corespondență …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXV). Povestea unei gazete   

aerial view photography of city during daytime

La Veneția La mijlocul secolului al XVI-lea, la Veneţia se vindeau ziare periodice cu veşti despre vapoarele venețiene aflate pe mare, despre întreprinderile veneţiene din Levant şi despre evenimentele epocii. Aceste foi volante cu informații se numeau gazeta delle novità, pentru că se vindeau la preţul unei gazeta. Veneția era pe atunci unul dintre porturile cele mai importante …

Continue reading

Load more