Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  2. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  3. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments
  4. Cuvinte călătoare (VII). Delicatese de Paște — 1 comment
  5. Cuvinte călătoare (X). Un cofetar genovez — 1 comment

Author's posts

Cuvinte călătoare (XXV). „Lalele, lalele, frumoasele mele lalele…”

assorted-color flowers

Laleaua (tulipa) are un trecut „glorios“ şi, la un moment dat, a stârnit pasiuni aprinse, a provocat crize economice şi a scris istoria unei epoci. Adorată de războinici Adorată de războinicii de prin văile din Tianshan, lalelele decorau frontiera dintre China, Rusia şi Afganistan, cu flori roşii, mici, vesele, adaptandu-se la vremea rece şi vânturile …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (VI). Madame Neli și Monsieur Franck

white concrete castle below mountain covered with tree during daytime

Pe la 1840, de cum dădea prima zăpadă, Bucureștii și Iașii se pregăteau de baluri. Și cum la bal nu se mergea oricum, mai întâi de toate se căutau haine adecvate. Rochii elegante și scumpe, bijuterii prețioase și pretențioase, botine rezistente și fine, cu năsturași înveliți in mătase, dantele ca pânza de păianjen, mănuși parfumate …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXIV). Spania între „Piel de Toro” și „insula iepurilor”

Poate că nu ați auzit niciodată de asta, dar spaniolii se referă uneori la țara lor ca la Piel de Toro (Piele de taur). Acest lucru se datorează imaginației geografului grec Strabon care a comparat forma țării cu pielea unui taur întinsă la soare și este, probabil, o referință la activitățile legate de corrida. De …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (V). Povestea unei peruci de la Sibiu

black and white photography of man and woman in costume

Cuvântul a ajuns la noi din franțuzescul „perruque”. Informații despre primele peruci purtate la noi nu avem, în afară de portretul cu impozanta coafură-perucă a lui Dimitrie Cantemir; portretul este un document vizual care atestă folosirea ei. Însă în 1716, când își tipărește portretul în Descrierea Moldovei, Cantemir se află in Rusia. O scurtă istorioară …

Continue reading

Etimologii ciudate (IX). Trivial: vorbe la colțul străzii

bicycle beside wall

„Trivial” înseamnă lipsit de originalitate, comun, obișnuit, banal, vulgar, care vădește lipsă de pudoare.  Dar să săpăm puțin mai adânc în etimologie … Originea cuvântului „trivial” se găsește în latinescul „trivium”, care înseamnă „răscruce de trei drumuri” (de la tri-, „trei” și -vium care ne vine de la via, „drum, cale”). „Trivium” a preluat treptat …

Continue reading

Soția e ironică

S-ar zice, după lectura poveștilor mele de vacanță „Iulie in Baleare” că oamenii nu făceau parte din peisaj. Ba da, erau acolo, deși nu mai vorbim de turismul aiuritor de masă de acum nici doi ani. De exemplu, câteva zile la rând am auzit (la început fără voia mea, apoi am vrut să aflu continuarea, …

Continue reading

O întâmplare cu mama lui Ion Creangă

white and purple heart shaped stone

Eram, cred, prin anii 85-86 la Iași, în plin comunism, deci. Îmi aduc aminte că ne duseseră cu clasa la Bojdeuca din Țicău. Mergeam destul de des cu clasa la muzeu, la teatrul pentru copii sau, după caz, în vizite la C.F.S. (Combinatul de Fibre Sintetice, acolo ne și făcuseră pionieri, de altfel) sau la …

Continue reading

Ore incluse

all you need is lol neon light signage

Era prin anii 2004-2005, la Iași, și mergeam la un coafor undeva prin spatele agenției Tarom, nu-mi mai amintesc cum se numea, dar nici nu are importanță. Lucra acolo o coafeză de vreo 30 de ani care, la un moment dat, își pusese silicoane și era foarte mândră, mulțumită de ea însăși, gen, asta e …

Continue reading

Peisaje islandeze. O întâlnire stranie in the middle of nowhere

În a sasea zi a călătoriei mele în Islanda eram la Vik i Myrdal, acolo unde, acum mii de ani, vrând să aducă la mal o corabie cu trei catarge naufragiată în Atlantic, trolii au încremenit în mijlocul oceanului la răsăritul soarelui. Se uită de atunci neputincioși spre plajele cu nisip negru.       Ne hotărâserăm în …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXIII). Cine era Șeherezada?

lighted lantern lot

„Ajunsă aici, Şeherezada văzu zorii mijind şi tăcu. Califul, însă, vrăjit de povestea ce-o auzise, se sculă, încuie uşa iatacului ei, îşi puse pecetea pe uşă şi plecă…” Dar cine era Şeherezada? O făptură care se întrupează dintr-un nor de parfum de cedru și bergamotă, cu o centură cu bănuți de aur pe șoldurile de …

Continue reading

Etimologii ciudate (VIII). Fata cu ochi de peruzea

Peruzeaua este o „piatră semipreţioasă, opacă, de culoare albastră-verzuie” și este un termen sinonim al lui turcoază. La originea îndepărtată a cuvântului peruzea se află persanul pērōzä  care înseamnă „victorios; fericit” și care a pătruns în turcă. Din turcă l-am luat noi şi alte limbi balcanice (neogreacă, albaneză, sârbă), dar şi rusa (birjuzá). Cuvântul peruzea face parte din seria de nume de …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXII). Zen! Origami, ikebana, mikado, yakuza.

white and pink flowers in clear glass vase

Fie că este vorba de lumea culinară, artă, recreere, medicină alternativă sau rituri războinice, Imperiul Soarelui Răsare a fascinat întotdeauna Occidentul, iar aceasta se vede în vocabularul nostru. Cuvintele japoneze din limba română nu sunt împrumutate direct din japoneză, ci au ajuns la noi prin diverse limbi europene, cel mai adesea prin franceză. Dacă vrem …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXI). Evadări textile. Povestea celor o mie și una de țesături

black and white iron works

Orientul evocă peisaje îndepărtate și misterioase, splendoare somptuoasă, parfumuri și culori. Timp de secole, a fost pentru Occident sursa cunoștințelor savante în astronomie, matematică și medicină precum și a mirodeniilor, a parfumurilor și a țesăturilor prețioase. Țesăturile de aur, catifelele orientale, purpurii, mătasea, brocartul au ridicat prestigiul proprietarilor lor bogați și puternici, nobili și ecleziastici, …

Continue reading

Etimologii ciudate (VII). Emirul-Amiral

În limba română cuvântul „amiral” a intrat din franceză. Dar dacă vom merge mai departe, vom descoperi că « amiral” vine din arabul „amīr al-‘ālī”, termen în care îl recunoaștem pe « أمير » (ʾamīr sau emir) ce înseamnă « mare șef, mare comandant ». Istoricii latini l-au transformat pe „amīr al- ‘ālī” în « amiralis” și din latina medievală cuvântul a …

Continue reading

Belgia pentru (ne)turiști (V). Cel mai bine păstrat secret al Belgiei

Se spune că este cel mai bine păstrat secret al Belgiei : deși mai puțin popular decât Gent, Bruges sau Anvers, vechiul oraș Tournai (Doornik în neerlandeză) are un farmec aparte. Situat pe fluviul Escaut, la 10 km de frontiera cu Franța, Tournai este unul din cele mai vechi orașe ale Belgiei, cu o istorie care …

Continue reading