Cuvinte călătoare (XXIII). Cine era Șeherezada?

„Ajunsă aici, Şeherezada văzu zorii mijind şi tăcu. Califul, însă, vrăjit de povestea ce-o auzise, se sculă, încuie uşa iatacului ei, îşi puse pecetea pe uşă şi plecă…”

Dar cine era Şeherezada?

O făptură care se întrupează dintr-un nor de parfum de cedru și bergamotă, cu o centură cu bănuți de aur pe șoldurile de satin.

O siluetă care se răcorește la umbra portocalilor din grădina arhitectului, înconjurată de trandafiri, de iasomii, de lalele și de crini.

O umbră colorată care alunecă pe sofalele moi din seraiul califului în lumina asfințitului și își îndulcește buzele cu smochine și curmale prefăcute în stropi de miere.

O frumusețe care ia de pe tablaua argintie trei linguri de boabe de rodie și un vârf de fistic pisat.

O himeră care de la o noapte la alta ne prinde pentru totdeauna în lumea fabuloasă a celor „O mie și una de nopți” persane.

O apariție amăgitoare care, în stilul ei crud, poetic si pătruns de erotism,  ne spune poveste după poveste, purtându-ne pe tarâmul beduinilor și vizirilor, al cavalerilor si bidiviilor, al fecioarelor si creaturilor fantastice.

O voce ademenitoare care ne povestește lumea persană a celor „O mie și una de nopți”, cu păsări uriaşe Roc cu cioc de diamant, cu duhuri cu puteri magice, castele minunate ascunse în măruntaiele pământului, peşteri pline de nestemate, munţi de aur şi de magnet.

O voce care se preface sfioasă și tace la ivirea zorilor.

O șoaptă care ne atrage în toate visele, iluziile, fanteziile și himerele care au țesut timp de un mileniu istoria infinită a celor „O mie și una de nopți” .

O fată care a învățat să ne alunge somnul toată noaptea, știe să ne amăgească și dispare în zorii zilei ca aburul amețitor și subțire în lampa unui Djin.

„Șeherezada”, vocea poveștilor persane, este un cuvant persan, pe care româna l-a primit tot prin turcă și compus din -zade.

“Zade” este participiul persan, iranian, al verbului „a naște” sau „a se naște“. „Zade” în Șeherezada însemna “născută (din)” .

Iar șahr-zade nu e altceva decât cineva născut(ă) la oraș (șahr în persană, șehir în turcă).

Șeherezada (shahr-zade) nu era, așadar, decât o “orășeancă”, o fată de la oraș, o târgoveață.

Tot așa cum beizadeaua (Bey-zade) este un fecior de bei, de om cu greutate, de baron local, un băiat de bani gata.

Surse:

https://www.erudit.org/fr/revues/tce/2001-n65-tce604/008233ar.pdf

https://fr.wikipedia.org/wiki/Sh%C3%A9h%C3%A9razade

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Your email address will not be published.

*

code