Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Jurnalul islandez. Ziua 7 — 2 comments
  2. Poveștile cuvintelor (2). Plajă — 2 comments
  3. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  4. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  5. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments

Author's posts

Cuvinte călătoare (XX). Silhouette. Un ministru francez, siluete albe și corăbii romantice

Zile la mare, nisip lipit pe pielea bronzată și caldă, gust sărat pe buze, briza răcorind seara, apus și răsărit de soare pe care te chinui să le surprinzi într-o fotografie, pescăruși tăind aerul fierbinte, fotografii alb-negru cu marginile zimțate uitate într-un album de altădată, fire de nisip pe care le lași să-ți alunece printre …

Continue reading

Iulie în Baleare (VIII). Menorca. Portul Mahon. Orașul vechi. Teatrul din Mahon. Distileria Xoriguer. Fructe de ienupăr, espadrile și vapoare de lux

Am descoperit ieri după-amiază Portul Mahon, unul dintre cele mai spectaculoase porturi din Marea Mediterană. Pagini din trecutul istoric al insulei Menorca Din cele mai vechi timpuri, Menorca a fost râvnită. Mulți au văzut această insulă ca un punct strategic pentru controlul politic și comercial al Mediteranei datorită poziției privilegiate și excelentei protecții oferite de …

Continue reading

Iulie in Baleare (VII). Menorca. Es Castell. Trecutul britanic, fortărețe, fațade de cărămidă roșie și vase de croazieră.

Când am ales hotelul pentru săptămâna noastră în Menorca, nu ne-am imaginat că de pe balcon vom avea o vedere de vis a Mediteranei și a unui vechi oraș-fortăreață construit de englezi în secolul al XVIII-lea. Nu ne-am imaginat că vom vedea trecând prin fața noastră vase de croazieră, iahturi, ambarcațiuni de lux, vapoare cu …

Continue reading

Iulie în Baleare (VI). Menorca – insula tăcută. Ciutadella de Menorca

Ideea de a lega cu ferry-boat-ul două insule din arhipelagul Balearelor (Mallorca și Menorca) mi-a venit în lockdown-ul prelungit din lunile octombrie 2020-mai 2021 când am văzut câteva episoade din emisiunea Dwars door de Middellandse Zee: de la Gibraltar la Ierusalim pe Mediterana. Așa că, după 5 zile în Mallorca, am lăsat în urmă Portul …

Continue reading

Iulie în Baleare (V). Mallorca. Plantații de pepeni galbeni, livezi de măslini. Artà. Porto Cristo. Grotele Drach.

white and blue boat on water near buildings during daytime

Spectacolul ne-a părut ireal: o lumină albă a apărut de nicăieri, din adâncimile pământului, a umplut treptat spațiul și trei bărci s-au apropiat plutind încet pe apele cobalt și pe muzica lui Offenbach în grotele cu o acustică perfectă. Pe drumul nostru de la Alcudia către Grotele Drach am traversat sate și orășele unde aleile …

Continue reading

Iulie în Baleare (IV). Palma de Mallorca – giuvaerul Balearelor

low angle photography of Gothic cathedral

Întâmplarea a făcut să ajungem la Palma de Mallorca la sfârșitul unei zile toride de vară baleară, când soarele era la apus și o pulbere de miere se așeza peste golf, peste Mediterană, peste vapoare și peste oraș. Fire de aur învăluiau zidurile, turnurile și garguiele Catedralei gotice. În trecut, locuitorii orașului Palma de Mallorca …

Continue reading

Iulie în Baleare (III). Mallorca, gara din Soller, Picasso și Joan Miró. Torrent de Pareis.

În nord-vestul insulei Mallorca, la poalele munților Serra Tramuntana, se ascunde Soller, unul dintre cele mai frumoase sate de pe insulă. În curțile caselor albe, cu obloanele închise, se întind livezi de măslini, de lămâi, de portocali, de piersici și de caiși. Ficuși uriași, palmieri, rododendroni, pini, leandri cu flori albe și mov și agave …

Continue reading

Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night

Alcudia este un oraș medieval situat în Nord-Estul insulei Mallorca, pe care l-am vizitat ieri, by night. Foarte bine păstrat și restaurat, orașul este ridicat pe ruinele unei așezări romane, cu case în stil roman și un teatru roman rămas că mărturie a trecutului. Deși primii coloniști ai Alcudiei au fost fenicienii și grecii, în …

Continue reading

Iulie în Baleare (I)

Este o insulă seducătoare. Lanțul muntos Serra de Tramuntana, înalt, cu multă vegetație, însoțește fidel Mediterana și apără satele cu străduțe întortocheate, palmieri și case albe, calele (golfurile) ascund plaje și locuri care îndeamnă la farniente, grotele ascund lacuri turcoaz iar câmpiile aride din centrul insulei ascund rânduri de chiparoși și livezi de portocali.

Cuvinte călătoare (XIX). „Căldură mare, monșer!”. Surprinzătoarea origine a cuvântului «caniculă»

people on top of hill under white clouds golden hour photography

« Termometrul spune la umbră 33 de grade Celsius… Sub arşiţa soarelui, se opreşte o birje, în strada Pacienţei, la numărul 11 bis, către orele trei după-amiaz’. Un domn se dă jos din trăsură şi cu pas moleşit s-apropie de uşa marchizei, unde pune degeteul pe butonul soneriei. Sună o dată… nimic; de două, de trei… …

Continue reading

Belgia pentru (ne)turiști (II). Aleea lacrimilor și Castelul Hex. Tranendreef – slapen in de bomen

Te-ai gândit vreodată că ai putea înnopta într-o pădure, într-un cort în forma unei lacrimi uriașe agățate de ramurile groase ale unui copac ? În pădurea de lângă orășelul Borgloon, un drum pitoresc duce spre Castelul Hex la care ajungi străbătând bolta imensă de ramuri grele. Colinele, pajiștile, livezile și pădurile frumoase l-au sedus în 1772 …

Continue reading

Iași, 1876. Povestea din Grădina Pomului Verde

trees and plants

Avram Goldfaden are astfel ideea unui teatru idiș autentic, pe baza propriilor sale scrieri, punând bazele celui dintâi teatru evreiesc profesionist din lume. Și-a prezentat inițial piesele într-o grădină de vară, unde veneau interpreți și comedianți. Trupa s-a mutat în octombrie 1876 în grădina de vară „Pomul Verde”, vizavi de actualul Teatru Național. Pe vremuri, …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XVIII). Vive la France! Merci.

Eiffel Tower, Paris France

Originea cuvântului „merci” Cuvântul « merci » vine din latinescul « mercedem » care înseamnă « salariu, recompensă » și are la bază rădăcina *merk- „a vinde”. „Merci” se înrudește deci cu: 👉 mercenar „individ plătit”; 👉 comerț; 👉 și cu Mercur, zeul negustorilor. *Merk, această rădăcină extrem de veche, este foarte probabil o extensie a rădăcinii *mer- „a câștiga, a primi” …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (X). Maison Jockey Club – Grand Restaurant de Paris à Iassy

red cinema seat number 23

Palatul Balș În colţul străzii ce urca Copoul şi în partea de sus a străzii Lăpuşneanu trona de la 1807 palatul lui Manolache Balş, clădire ce va aduna o istorie bogată şi o celebritate de invidiat în poveştile Iaşului vechi. Trecând prin mâinile mai multor proprietari, imobilul a rămas în memoria oraşului ca Jockey Club, …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (IX). Afaceri interbelice la Iași: băcănii, gogoșerii

turned on brass-colored train station analog clock

Băcăniile … erau doldora de icre negre moi, pește afumat, pește sărat, batoguri de cegă și morun, zacuști, cârnăciori de vițel, de căpriori, foie-gras, brânzeturi cu mucegai, pastrămuri de toate genurile. Se lăfăiau  mușchiuleți fierți, afumați și învârtiți în sfoară, fazani întregi fazendați și afumați după rețete vânătorești, șunculițe de Praga, slăninuțe cu șorici ținute …

Continue reading