Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  2. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  3. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments
  4. Cuvinte călătoare (VII). Delicatese de Paște — 1 comment
  5. Cuvinte călătoare (X). Un cofetar genovez — 1 comment

Author's posts

Vacanță în Haute-Savoie (II). Once upon a time in La Clusaz

La Clusaz – stațiunea alpină cu picioarele în zăpadă și cu capul în nori La Cluzas este un sat în Alpii francezi, situat la o altitudine de 1040 metri, numără 1.700 de locuitori, o mulțime de magazine, restaurante, terase și baruri, patiserii și brutării, o piață săptămânală, un mic cinematograf, o bibliotecă publică, un spațiu …

Continue reading

Vacanță în Haute-Savoie (I). Seară cu fondue savoyarde

O veche tradiție din sud-estul Franței, anume din ducatul istoric de Savoia, presupune ca la masa de seară să se aducă o oală mare cu brânzeturi maturate, eventual afumate. Acestea se topesc la flacăra unui arzător sau a mai multor lumânări groase iar mesenii răsucesc în brânza topită țepușe cu bucăți de pâine tare, cu …

Continue reading

Povești de demult (I). Ospăț de Anul Nou la Curtea Domnească

gold chalice set

Fastul, strălucirea ceremoniilor care aveau loc acum 300 de ani au fost definite ca un mod de trăire baroc, în care ,,a părea” era mai important decât ,,a fi”, iar jocul aparenţelor trebuia întreţinut cu orice mijloace. Era o epocă în care gustul pentru ceremonie, pentru fast, era mult mai viu decât în timpurile moderne. …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXIII). Pralina: petrecere la castel

slice orange fruit on brown wooden chopping board

… pe masă urme de miere, de zahăr și de fructe confiate. Norișori de făină încețoșează aerul și două degete strivesc deasupra mesei o felie de lămâie. O explozie de stropi și de senzații intense ajunge până la vizitatorul curios. O mână subțire, albă închide repede ușa… În 1636, la Montargis, nu departe de Orléans, …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXII). Pe masa de Crăciun (2)

white snowman with red and green christmas baubles

COZONAC Dintotdeauna a fost cuceritor, cu stafide și cu mirodenii aduse de pe tărâmuri îndepărtate, praftorisit cu ape de portocale și zahar de trestie, aromit cu păstai de vanilie din care boieroaicele din vremuri de demult se nărăveau și se răsfățau. «Cozonac» este un cuvânt înregistrat abia în „Dicționarul francez-român” al lui Ponbriant, deci la …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXI). Pe masa de Crăciun (1)

Sarmalele Sarmalele reprezintă mâncarea tradițională de Crăciun. Ca alte nume de mâncăruri orientale (ciorbă, ciulama, iahnie, musaca, chiftea, tarhana), denumirea acestui fel de mâncare vine din turcă  unde sarmak înseamnă „a rula”, „a învârti”. O serie de cuvinte regionale au același sens : gălușcă, perișoară. Piftia Nelipsită pe masa de Crăciun este piftia, al cărei nume …

Continue reading

Etimologii ciudate (XV). Han. Hanul Ancuței, Hanul lui Manuc, Hanul Trei Sarmale

În trecut … …la han totul era amenajat în stil rustic: terasa arăta ca o mustărie, căruțe cu coviltir în curte, voltă de viță-de-vie, struguri în vase de lut pe fiecare masă, dovleci pe margini, un război de țesut, velințe populare, o ladă de zestre, ștergare, ulcele… Hangița Porțile hanului erau deschise din zori și …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXX). Ospățul zeilor. Ambrozie, nectar, elixir

two orange and cherry drink in glasses

Ambrozie În Grecia antică, Zeii Olimpului beau un nectar prețios numit « ambrozie » a cărui compoziție a rămas necunoscută. Era vorba de bere, de vin amestecat, de miere ? Nu se știe. Rădăcina greacă este ambrosia, care înseamnă « hrana zeilor », o hrană aromată despre care se credea că dă nemurire și tinerețe …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXIX). Peltele și șerbeturi

drinking glasses and bottles on table

Șerbetul În 1783 în Muntenia, între două războaie ruso-otomane, Vodă Caragea îl servește pe consulul Rusiei la curtea sa nu doar cu dulceață și cafea, ci și cu șerbet. Șerbetul se prepară prin fierberea cu zahăr sau sirop de zahăr a sucului fructelor stoarse. Pentru Auguste Lancelot, călător pe meleagurile noastre, șerbeturile sunt fondante, siropoase și …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (IX). Zaharicale uitate

yellow flower in clear glass vase on white table

„Orașul pare tava unui bragagiu, garnisită cu alviță, sugiuc și zaharache alb. Totu-i alb.” (Ion Minulescu, Corigent la limba română) Pe la 1800 prăvăliașul se poate îndulci cu o bucată de halva cu nuci care se face în București. Boierii și negustorii, oameni cu dare de mână, sunt mari amatori de confeturi. Pe lângă prăjiturile …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (X). Alte zaharicale uitate

tilt shift lens photography of fruits in drinking glass

Pe la 1800, pe lângă stăpânii de prăvălii se aciuaseră pe malurile Dâmboviței și o mulțime de venetici de toate soiurile. Greci iubitori de tzatziki, osmanlâi care ar fi dat orice pentru o baclava însiropată cu apă de trandafiri, arbănași care făceau din simigerie o artă, evrei atât de iscusiți încât vineri seara pregăteau pește …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (VIII). Rodozaharul

brown wooden stick on clear glass bowl

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, aflat la Iași, un anume doctor Weinberg remarca, nu fără un pic de iritare, obiceiul boieresc de a trata musafirii cu dulcețuri: oricât de des ai vizita familia, fie și o dată sau de două ori pe zi, o tratație trebuie să ți se ofere, căci așa cere obiceiul …

Continue reading

Îmblânzitorul de lei

person holding fan of playing cards

De câteva zile e agitație mare în online că domnu’ Codin, un clasic în viață, a scos o carte despre viața unui alt domn, domnu’ Nuțu, interlop, și a vândut-o bine și repede. În titlu, ceva cu dresorul de lei. Subtil jocul de cuvinte (lei/lei), nu m-am prins din prima, e scris adânc. Am auzit …

Continue reading

Maratonul Internațional de Lectură Italia-Spania-Belgia în Revista de Cultură FAMILIA

selective focal photo of crayons in yellow box

Maratonul Internațional de Lectură Italia-Spania-Belgia a început ca o poveste în anul școlar trecut, în pandemie, când elevii își întâlneau profesorii în timpul activităților on-line. La inițiativa Ginei Dumitriu, profesoară de limbă, cultură și civilizație românească în Italia, cinci profesoare din Spania, Belgia și Italia au organizat în octombrie 2020 prima ediție a Maratonului de …

Continue reading

Fragmente din „Povestea gotică” în Revista OPT Motive

brown concrete building under blue sky during daytime

Toată ziua bătuse dinspre mare un vânt rece care adunase peste burg niște nori negri, uriași, încrețise apa canalelor și alungase oamenii în case. Pe la trei după-amiază a început să ningă și de nicăieri o ceață groasă se lăsase dintr⁠-⁠odată peste Piața Mare. Un strat subțire de zăpadă era acum pe clopotniță, pe acoperișurile …

Continue reading

Load more