Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  2. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  3. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments
  4. Cuvinte călătoare (VII). Delicatese de Paște — 1 comment
  5. Cuvinte călătoare (X). Un cofetar genovez — 1 comment

Author's posts

Cuvinte călătoare (XXXVI). O fi dragoste? O fi amor ?

woman on bike reaching for man's hand behind her also on bike

Nu se știe de ce verbul latinesc amare nu a supravieţuit în română. Pe amo, amare şi amor le găsim moștenite în franceză (aimer, amour, tomber amoureux /amoureuse); în italiană (amare, amore, innamorarsi) şi în spaniolă (amar, amor, enamorarse). În româneşte, cuvintele: amoros, amorez, a se înamora şi a se amoreza sunt franţuzisme, cel mai probabil, din limbajul vodevilurilor, iar amor (cu forma livresca amur) este un latinism. …

Continue reading

Cuvinte migratoare (4). Cofetăria olandeză

Povestea gotică, de Oana Topală (fragment) La Amsterdam ajunse într-un octombrie auriu al anului 1700, pe Herengracht, în acea parte a Canalului Lorzilor cunoscută sub numele de Curba de Aur. Profilate deasupra culorii de nămol a canalului, casele erau seducătoare. Admirându-le simetria în luciul apei, le vedea impunătoare, bijuterii filigranate fixate în mândria Amsterdamului. Mirosea a …

Continue reading

Povești de demult (IV). Prăvălia lui Hagi Popp din Sibiu

selective focus photo of brown and blue hourglass on stones

La sfârșitul secolului al XVIII-lea ținea magazin de desfacere pe strada principală din Sibiu, cam pe unde se află astăzi hotelul „Împăratul Romanilor”, un anume Constantin Hagi Popp. Neguțător de origine aromână, a făcut parte din valul de negustori levantini și a fost prieten cu aproape toți boierii vremii. În plus, a întreținut o corespondență …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXV). Povestea unei gazete   

aerial view photography of city during daytime

La Veneția La mijlocul secolului al XVI-lea, la Veneţia se vindeau ziare periodice cu veşti despre vapoarele venețiene aflate pe mare, despre întreprinderile veneţiene din Levant şi despre evenimentele epocii. Aceste foi volante cu informații se numeau gazeta delle novità, pentru că se vindeau la preţul unei gazeta. Veneția era pe atunci unul dintre porturile cele mai importante …

Continue reading

Jurnalul islandez. Ziua 3

Deși am fi putut călători în Islanda cu GPS sau cu Waze, nu am făcut asta. Am vrut să descoperim Islanda à l’ancienne, cu hărțile și atlasele în brațe, cu roadbook-ul de la agenția de voiaj și cu notițele pe care ni le făcuserăm înainte de a pleca din Belgia. Islandezii sunt foarte în avans …

Continue reading

Jurnalul islandez. Ziua 2

Orga bazaltică de de la Gerðuberg A doua zi erau 6º, vânt puternic, norii coborâseră mult. Imediat după micul-dejun (cel cu somon) în restaurantul (de fapt o sală de mese foarte primitoare) hostelului Bjarg din Borganes, ne-am urcat în The Tank. Prima oprire a fost la zidul de bazalt de la Gerðuberg. Când am văzut …

Continue reading

Jurnalul islandez. Ziua 1

La sfârșitul verii lui 2019 am făcut o călătorie mai lungă în Islanda. Am închiriat o mașină de la aeroportul Keflavik, un Mitsubishi 4×4, adaptat reliefului de lavă și ghețari al insulei și asigurat împotriva pietrelor ce pot fi proiectate de o erupție vulcanică. By the way, îl numisem The Tank și ne-a salvat din …

Continue reading

Cuvinte migratoare (3). Marțipane și cofeturi în Revista Timpul Germania

green and red apples on clear glass tray

În cofetăriile celebre ale Bucureștiului interbelic, la Nestor, la Capșa sau la Zamfirescu, lumea bună se desfăta în veacul al XIX-lea și în prima jumătate a celui următor cu delicatesuri din șocolată, şerbeturi sau cu câte un „dulceț cu limonadă”. Cuconițele sorbeau grațios cu paiul din sonde de cristal oranjadă și citron pressé. Nu de puține ori …

Continue reading

Cuvinte migratoare (2). Pergament în Revista Timpul Germania

clear glass window on concrete house

Istoria cuvântului pergament ne arată că la originea sa îndepărtată stă numele unui oraș în Asia Mică, Pergam (în greacă, Pergamon), situat nu departe de Marea Egee. În prezent, ruinele anticului Pergam se găsesc în nordul și vestul orașului Bergama, în Turcia. Orașul Pergam este menționat în documente la anul 400 î.Hr., fiind capitala unui regat elenistic …

Continue reading

Etimologii ciudate (XVI). „În Divanul ad-hoc din Moldova…”

purple flower covered with snow

« Între țăranii fruntași care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era și moș Ioan Roată, om cinstit și cuviincios … » « În sfârșit, după multe dezbateri furtunoase urmate în Divanul ad-hoc, s-a încuviințat „Unirea”, și apoi deputații s-au întors fiecare pe la vetrele …

Continue reading

Povești de demult (III). Făbricuța de fidea de la Văcărești

mixed paints in a plate

Fabrica de fidea de lângă mănăstirea Văcărești La începutul secolului XIX, în apropierea mănăstirii Văcărești, lângă București, se făceau cele mai bune macaroane într-o fabrică ridicată încă din vremea domnitorului fanariot Constantin Hangerli (1797-1799). Făbricuța mai producea fidea și arpacaș, având ergalii (adică instalații) de aramă și de lemn. În vremea lui Caragea Vodă, un anume Nichifor …

Continue reading

Cuvinte migratoare (1). «Alles Walzer!» în Revista Timpul Germania

white and pink petaled flowers on metal fence near concrete houses and tower at daytime

Cuvintele sunt ca păsările, nu țin cont de frontiere. Fie că au venit de la vecinii noștri din Europa, fie că au venit de la capătul lumii, cuvintele călătoare au zburat și și-au făcut cuib în limba română. Din Evul Mediu, în valuri succesive, mii de cuvinte ne-au trecut frontierele, aduse de neguțători sau de …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXIV). Glamour la Hollywood

gold and silver round ornament

Din lumea literelor în cea a vrăjitoriei Sinonim cu farmec, senzualitate, eleganță, frumusețe magică, termenul glamour este ușor de identificat ca un cuvânt din engleză; este un cuvânt recent în română, unde împrumutul a intrat ca un americanism cu sensul de farmec. Totuși, cuvântul glamour a făcut o călătorie uluitoare, a plecat din lumea literelor, …

Continue reading

Povești de demult (II).Enigma boieroaicelor de la Curtea lui Vodă Șuțu

La 11 ianuarie 1795, într-un trecut îndepărtat și friguros, din porunca lui Mihai Vodă Suțu, domnul Moldovei, se dispune întocmirea unui act prin care 37 de boieroaice erau poftite să fie ospătate la Curtea Domnească. Ele fãceau parte din bine cunoscutele familii ale timpului: Balș, Canano, Canta, Cantacuzino, Catargi, Conachi, Costachi, Diamandi, Donici, Ghica, Greceanu, …

Continue reading

„Weekend la München – jurnal atipic” în Revista Timpul Germania

Munchen map print pack on black rack

12 noiembrie 2021 Am ajuns la München într-o seară colorată și rece de toamnă bavareză, cu frunze lipite de asfaltul umed și iederă roșie agățându-se tenace de zidurile caselor. Turnurile cu ceas din Altstadt, piețele vechi, clădirile gotice și fațadele baroce erau învăluite într-o ceață albă, lăptoasă. O secundă am crezut că o ninsoare ușoară …

Continue reading

Load more