Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Jurnalul islandez. Ziua 7 — 2 comments
  2. Poveștile cuvintelor (2). Plajă — 2 comments
  3. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  4. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  5. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments

Author's posts

Etimologii ciudate (XV). Han. Hanul Ancuței, Hanul lui Manuc, Hanul Trei Sarmale

În trecut … …la han totul era amenajat în stil rustic: terasa arăta ca o mustărie, căruțe cu coviltir în curte, voltă de viță-de-vie, struguri în vase de lut pe fiecare masă, dovleci pe margini, un război de țesut, velințe populare, o ladă de zestre, ștergare, ulcele… Hangița Porțile hanului erau deschise din zori și …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXX). Ospățul zeilor. Ambrozie, nectar, elixir

two orange and cherry drink in glasses

Ambrozie În Grecia antică, Zeii Olimpului beau un nectar prețios numit « ambrozie » a cărui compoziție a rămas necunoscută. Era vorba de bere, de vin amestecat, de miere ? Nu se știe. Rădăcina greacă este ambrosia, care înseamnă « hrana zeilor », o hrană aromată despre care se credea că dă nemurire și tinerețe …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXIX). Peltele și șerbeturi

drinking glasses and bottles on table

Șerbetul În 1783 în Muntenia, între două războaie ruso-otomane, Vodă Caragea îl servește pe consulul Rusiei la curtea sa nu doar cu dulceață și cafea, ci și cu șerbet. Șerbetul se prepară prin fierberea cu zahăr sau sirop de zahăr a sucului fructelor stoarse. Pentru Auguste Lancelot, călător pe meleagurile noastre, șerbeturile sunt fondante, siropoase și …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (IX). Zaharicale uitate

yellow flower in clear glass vase on white table

„Orașul pare tava unui bragagiu, garnisită cu alviță, sugiuc și zaharache alb. Totu-i alb.” (Ion Minulescu, Corigent la limba română) Pe la 1800 prăvăliașul se poate îndulci cu o bucată de halva cu nuci care se face în București. Boierii și negustorii, oameni cu dare de mână, sunt mari amatori de confeturi. Pe lângă prăjiturile …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (X). Alte zaharicale uitate

tilt shift lens photography of fruits in drinking glass

Pe la 1800, pe lângă stăpânii de prăvălii se aciuaseră pe malurile Dâmboviței și o mulțime de venetici de toate soiurile. Greci iubitori de tzatziki, osmanlâi care ar fi dat orice pentru o baclava însiropată cu apă de trandafiri, arbănași care făceau din simigerie o artă, evrei atât de iscusiți încât vineri seara pregăteau pește …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (VIII). Rodozaharul

brown wooden stick on clear glass bowl

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, aflat la Iași, un anume doctor Weinberg remarca, nu fără un pic de iritare, obiceiul boieresc de a trata musafirii cu dulcețuri: oricât de des ai vizita familia, fie și o dată sau de două ori pe zi, o tratație trebuie să ți se ofere, căci așa cere obiceiul …

Continue reading

Îmblânzitorul de lei

person holding fan of playing cards

De câteva zile e agitație mare în online că domnu’ Codin, un clasic în viață, a scos o carte despre viața unui alt domn, domnu’ Nuțu, interlop, și a vândut-o bine și repede. În titlu, ceva cu dresorul de lei. Subtil jocul de cuvinte (lei/lei), nu m-am prins din prima, e scris adânc. Am auzit …

Continue reading

Maratonul Internațional de Lectură Italia-Spania-Belgia în Revista de Cultură FAMILIA

selective focal photo of crayons in yellow box

Maratonul Internațional de Lectură Italia-Spania-Belgia a început ca o poveste în anul școlar trecut, în pandemie, când elevii își întâlneau profesorii în timpul activităților on-line. La inițiativa Ginei Dumitriu, profesoară de limbă, cultură și civilizație românească în Italia, cinci profesoare din Spania, Belgia și Italia au organizat în octombrie 2020 prima ediție a Maratonului de …

Continue reading

Fragmente din „Povestea gotică” în Revista OPT Motive

brown concrete building under blue sky during daytime

Toată ziua bătuse dinspre mare un vânt rece care adunase peste burg niște nori negri, uriași, încrețise apa canalelor și alungase oamenii în case. Pe la trei după-amiază a început să ningă și de nicăieri o ceață groasă se lăsase dintr⁠-⁠odată peste Piața Mare. Un strat subțire de zăpadă era acum pe clopotniță, pe acoperișurile …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXVIII). Surprinzătoarea poveste a cuvântului „zestre”

white and brown concrete structure

Lada de zestre Zestrea e averea cuiva, dar se referă mai ales la obiectele pe care le primește o fată când se mărită. Iar lada de zestre este lada în care se strâng, de-a lungul anilor, rând pe rând, aceste obiecte: haine ale miresei (cămăși, fote, ilice, albituri), dar și așternuturi, ștergare, fețe de masă, …

Continue reading

Etimologii ciudate (XIV). A dres busuiocul!

top view photo of green leafed plants in pots

Expresia „a drege busuiocul” înseamnă „a repara o gafă”, „a căuta să ștergi o impresie rea” sau „a salva aparenţele”. Însă cum s-a născut această sintagmă? Cum poate fi dres, reparat…busuiocul? A dispărut un cuvânt Expresia ini­ţială era „a drege cu busuiocul“ şi se refe­rea la vinul în curs de acrire, căruia producătorii se stră­duiau …

Continue reading

Etimologii ciudate (XIII). Ce-i mai place să se dea în stambă!

Stamba Stamba este o pânză de bumbac relativ ieftină – revoluționară în epocă –, la care decorațiunile, ornamentele, broderiile, „florile“ („stambă înflorată“), „alesăturile“ nu sunt realizate prin brodarea cu acul și ața colorată, ci prin presarea, prin imprimarea, prin „stamparea“ pe țesătură a unor modele (tipare) decorative. Cuvântul românesc stambă provine de la neogrecescul și …

Continue reading

Week-end în Bavaria (IV). München. Grădina Engleză

bird's eye view photography of high-rise buildings

Grădina Engleză din München este cel mai mare parc ce se găsește în interiorul unui oraș din Europa. Principalele atracții ale parcului includ două grădini de vară, o pagodă chinezească, o casă japoneză a ceaiului și un templu în stil grecesc numit Monopteros. Denumirea se datorează stilului în care a fost amenajat parcul, acesta având …

Continue reading

Week-end în Bavaria (III). München. Mariënplatz și o legendă despre „pasul diavolului”

low angle photo of castle

Mariënplatz și orașul vechi Ca să ajungem în Mariënplatz, am traversat zona pietonală, o zonă aglomerată, cu numeroase magazine și restaurante bavareze, vechi, cu fațade amintind de Evul Mediu, clădiri decorate de Crăciun, cafenele din care ieșeau efluvii de vanilie și scorțișoară, vitrine cu soldăței, pitici, elfi și globulețe. Am trecut pe lângă etalaje cu …

Continue reading

Week-end în Bavaria (II). München și castelul de basm al „regelui nebun” Ludovic al II-lea al Bavariei

white and brown castle surrounded by trees covered with snow

München și comerțul cu sare În secolele al XII-lea și al XIII-lea, comerțul cu sare era înfloritor în Bavaria, în special în regiunea unde astăzi se află orașul München, a cărui fondare a fost în mare parte determinată de negoțul cu sare. Și nu a fost o întâmplare: în 1158, ducele Henri Leul (Heinrich der …

Continue reading