Etimologii ciudate (IX). Trivial: vorbe la colțul străzii

„Trivial” înseamnă lipsit de originalitate, comun, obișnuit, banal, vulgar, care vădește lipsă de pudoare. 

Dar să săpăm puțin mai adânc în etimologie …

Originea cuvântului „trivial” se găsește în latinescul „trivium”, care înseamnă „răscruce de trei drumuri” (de la tri-, „trei” și -vium care ne vine de la via, „drum, cale”).

„Trivium” a preluat treptat semnificația unui loc de întâlnire deschis, un fel de agora miniaturală unde oamenii puteau să se odihnească, să discute și să se întâlnească. Prin urmare, trivium a dat banal, adică demn de un loc prin care trec mulți oameni, cunoscuți de toți, banali, lipsiți de importanță, neînsemnați.

Un nou venit în Roma își culegea informațiile și noutățile din aceste intersecții, fie întrebând trecătorii, fie consultând afișele de la răspântie, hârtii prinse cu pietricele ca să nu le ia vântul, de statui sau de ziduri înnegrite, spălate de ploi.

Am putea spune că latinescul „trivialis” înseamnă „informații de la colțul străzii”.

Adjectivul derivat „trivialis” a ajuns să însemne „vulgar, obișnuit, lipsit de importanță, comun, lipsit de originalitate” , ceea ce înțelegem astăzi prin trivial. 

Mai există o teorie despre originile cuvântului „trivial”. „Trivium” în limba latină desemneaza, de asemenea, cele trei materii prin care toată lumea din Antichitate trebuia să-și înceapă învățarea, și anume gramatica, dialectica și retorica. Odată ce aceste materii erau însușite, se putea trece la celelalte patru materii mult mai complicate care alcătuiau quadrivium: aritmetică, muzică, geometrie și astronomie.

Surse:

www.dexonline.ro

www.lerobert.com

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.