Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  2. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  3. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments
  4. Cuvinte călătoare (VII). Delicatese de Paște — 1 comment
  5. Cuvinte călătoare (X). Un cofetar genovez — 1 comment

Author's posts

Un belgian înstărit din Limburg la București. O poveste din 1869

Era pe vremea unei Belle Époque, cu ieșiri la Șosea, cu după-amieze tihnite pe Corso, în compania unei ceșcuțe de cafea cu caimac, a unui sorbet ușor ca fulgul, a unui delicates din șocolată sau a unui dulceț cu limonadă la una din cofetăriile urbei… La Belle Époque Se întâmpla către sfârșitul secolului al XIX-lea, pe …

Continue reading

Vindea bilete la intrare!

woman holding sliced watermelon

Eram, cred, prin anii 85-86 la Iași, în plin comunism, deci. Îmi aduc aminte că ne duseseră cu clasa la Bojdeuca din Țicău. Mergeam destul de des cu clasa la muzeu, la teatrul pentru copii sau, după caz, în vizite la C.F.S. (Combinatul de Fibre Sintetice, acolo ne și făcuseră pionieri, de altfel) sau la …

Continue reading

Ionel, Lizuca și chiseaua cu dulceață

strawberry cake on white ceramic plate

„Când am ajuns acasă, am înțeles de ce maiorul ieșise un moment cu cheseaua în vestibul — ca să-mi toarne dulceață în șoșoni.” „Lizuca porni însă hotărât spre măsuța cu dulceața și, înfigându-și două degete în chisea, le scoase împodobite cu o bucată nestatornică de șerbet.” Ionel, personajul lui I.L. Caragiale, goleşte chiseaua cu dulceaţă …

Continue reading

Cuvinte migratoare (9). Delicatese de Paște

assorted-color pebble lot

Odinioară Odinioară, oamenii trăiau sărbătorile Paștelui în tihna unor vremuri fericite. În satele ieșite din mohoreala iernii, cu grădini greblate, cu lumina varului acoperind pereţii caselor și tulpinile pomilor. În târgurile cu case mici și patriarhale, ascunse sub bolți vechi, toți trăiau bucuria de Paşte. Venea miros de fum, de ceară, de pământ reavăn și de …

Continue reading

Un bucătar excentric și o cutie cu praline. O poveste de la 1636

raspberry and chocolate

… pe masă urme de miere, de zahăr și de fructe confiate. Norișori de făină încețoșează aerul și două degete strivesc deasupra mesei o felie de lămâie. O explozie de stropi și de senzații intense ajunge până la vizitatorul curios. O mână subțire, albă închide repede ușa… La castel În 1636, la Montargis, nu departe …

Continue reading

De la Bruxelles la București. O poveste din 1857

red raspberries and chocolate sticks

Bruxelles, 1857 Povestea începe în 1857 la Bruxelles, atunci când Jean Neuhaus, un spițer elvețian din Neuchâtel, deschide o farmacie în Galeriile Regale Saint-Hubert. Vinde acolo nu numai medicamente ci și tot felul de dulciuri farmaceutice : bomboane de tuse, tablete de ciocolată amară, bomboane cu miere pentru durerea de gât și lemn-dulce pentru durerea …

Continue reading

Povestea vorbei (4). „A prinde pe cineva cu mâța-n sac”

brown Scottish fold in brown thick-pile blanket

„A prinde pe cineva cu mâța-n sac” înseamnă a surprinde pe cineva în flagrant delict sau a(-i) dovedi cuiva vinovăția / necinstea etc. Chiar dacă la prima vedere am crede că pur și simplu cineva a furat o pisică și a fost prins cu ea în sac, expresia se referă, de fapt, la vânzarea porcilor în târg. Expresia …

Continue reading

Recenzie. „Teo de la 16 la 18” de Raluca Nagy

Scriitoarea Raluca Nagy reprezintă nominalizarea României la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, ediția 2022, pentru romanul „Teo de la 16 la 18”. Originară din Cluj, Raluca Nagy a studiat economia, sociologia și antropologia la București, Rabat și Bruxelles. A debutat în 2018 cu romanul „Un cal într-o mare de lebede”, nominalizat la Festivalul Primului Roman …

Continue reading

Povestea vorbei (3). „Nu pricep o boabă…”

yellow grapes fruits

În această expresie, cu semnificația „a nu pricepe nimic”, termenul boabă numește în mod propriu unul din componentele fructului depus în ciorchine (ca la vița de vie sau la agriș). Cuvântul boabă atrage atenția asupra cantității neglijabile. A da în boabe / a da în bobi Este cunoscută expresia „a da în boabe” („a da …

Continue reading

Jurnalul islandez. Ziua 6

Peisaje uluitoare, drumuri fabuloase și plimbare selenară pe scurgerea de lavă… Bun venit la Landmannalaugar! În a șasea zi în Islanda am plecat spre Landmannalaugar să vedem câmpurile de lavă.   Accesul spre Landmannalaugar este posibil doar de la mijlocul lunii iunie până la mijlocul lunii septembrie și doar cu un 4×4, așa că the …

Continue reading

Cuvinte călătoare (42). Fistic și fistichiu

Fistic „arbore din ţările calde cu fructe conţinând sâmburi comestibili” este un cuvânt care are la origine cuvântul persan pištä pătruns în arabă (fostuq) şi în turcă (fıstık). Din turcă a venit la noi, unde avea o variantă veche fâstâk, mai apropiată de etimonul turc. Fistichiu De la acest cuvânt avem derivate ca fistichiu, „verde gălbui”, care poate fi un împrumut direct …

Continue reading

Cuvinte migratoare (8). O întâmplare la Veneția – Revista Timpul Germania

aerial view photography of city during daytime

Povestea gotică (fragment) ,,Franca i-a scris acum câteva zile să vină astă-seară în grădina care coboară spre lagună, cea cu zidurile cărămizi acoperite de iederă și glicină. Ca de fiecare dată, a ajuns mai devreme și s-a așezat la măsuța din fier forjat, ascunsă în spatele platanilor și al arbuștilor de tamarix. A început să …

Continue reading

Etimologii ciudate (19). Musafiri în sufragerie

white ceramic teacup on brown textile

Musafir a intrat în limba română din limba turcă dar la bază musafir este un cuvânt care vine din arabă și este construit pe rădăcina – sfr – . Pe acest – sfr – l-am mai întâlnit. Îl recunoaștem în termenul devenit acum universal, safari. Care este legătura între safari și musafir? Rădăcina arabă – …

Continue reading

Cuvinte călătoare (41). Carte, book, boek, Buch, livre, libro, Βιβλίο…

white ceramic teacup on book page

Italiană, spaniolă, portugheză În italiană, în spaniolă (libro), în portugheză (livro) și în franceză (livre), cuvântul provine din latinescul liber . Cuvântul inițial însemna și „ scoarță” și se putea scrie pe un astfel de material. Ulterior, prin extensie, cuvântul a luat sensul de „operă literară, text scris”. Engleză, germană, olandeză… În engleză (book), în olandeză (boek) …

Continue reading

Povești de demult (V). Paștele la românii din vechime. Din curțile târgoveților la Curtea Domnească

Sărbătorile Paștelui, odinioară De Paște, „cucoana Marghioala Rosetti miluia toată lumea, proteja pe toţi asupriţii, iar casa ei devenise un izvor de binefacere pentru fetele scăpătate; le aduna hrănindu-le din averea ei şi punându-le să lucreze la covoare bogate pentru sfintele biserici şi la haine pentru săraci, astfel că saloanele ei semănau ca nişte ateliere …

Continue reading