Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Jurnalul islandez. Ziua 7 — 2 comments
  2. Poveștile cuvintelor (2). Plajă — 2 comments
  3. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  4. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  5. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments

Author's posts

Jurnalul islandez. Ziua 1

La sfârșitul verii lui 2019 am făcut o călătorie mai lungă în Islanda. Am închiriat o mașină de la aeroportul Keflavik, un Mitsubishi 4×4, adaptat reliefului de lavă și ghețari al insulei și asigurat împotriva pietrelor ce pot fi proiectate de o erupție vulcanică. By the way, îl numisem The Tank și ne-a salvat din …

Continue reading

Cuvinte migratoare (3). Marțipane și cofeturi în Revista Timpul Germania

green and red apples on clear glass tray

În cofetăriile celebre ale Bucureștiului interbelic, la Nestor, la Capșa sau la Zamfirescu, lumea bună se desfăta în veacul al XIX-lea și în prima jumătate a celui următor cu delicatesuri din șocolată, şerbeturi sau cu câte un „dulceț cu limonadă”. Cuconițele sorbeau grațios cu paiul din sonde de cristal oranjadă și citron pressé. Nu de puține ori …

Continue reading

Cuvinte migratoare (2). Pergament în Revista Timpul Germania

clear glass window on concrete house

Istoria cuvântului pergament ne arată că la originea sa îndepărtată stă numele unui oraș în Asia Mică, Pergam (în greacă, Pergamon), situat nu departe de Marea Egee. În prezent, ruinele anticului Pergam se găsesc în nordul și vestul orașului Bergama, în Turcia. Orașul Pergam este menționat în documente la anul 400 î.Hr., fiind capitala unui regat elenistic …

Continue reading

Etimologii ciudate (XVI). „În Divanul ad-hoc din Moldova…”

purple flower covered with snow

« Între țăranii fruntași care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era și moș Ioan Roată, om cinstit și cuviincios … » « În sfârșit, după multe dezbateri furtunoase urmate în Divanul ad-hoc, s-a încuviințat „Unirea”, și apoi deputații s-au întors fiecare pe la vetrele …

Continue reading

Povești de demult (III). Făbricuța de fidea de la Văcărești

mixed paints in a plate

Fabrica de fidea de lângă mănăstirea Văcărești La începutul secolului XIX, în apropierea mănăstirii Văcărești, lângă București, se făceau cele mai bune macaroane într-o fabrică ridicată încă din vremea domnitorului fanariot Constantin Hangerli (1797-1799). Făbricuța mai producea fidea și arpacaș, având ergalii (adică instalații) de aramă și de lemn. În vremea lui Caragea Vodă, un anume Nichifor …

Continue reading

Cuvinte migratoare (1). «Alles Walzer!» în Revista Timpul Germania

white and pink petaled flowers on metal fence near concrete houses and tower at daytime

Cuvintele sunt ca păsările, nu țin cont de frontiere. Fie că au venit de la vecinii noștri din Europa, fie că au venit de la capătul lumii, cuvintele călătoare au zburat și și-au făcut cuib în limba română. Din Evul Mediu, în valuri succesive, mii de cuvinte ne-au trecut frontierele, aduse de neguțători sau de …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXIV). Glamour la Hollywood

gold and silver round ornament

Din lumea literelor în cea a vrăjitoriei Sinonim cu farmec, senzualitate, eleganță, frumusețe magică, termenul glamour este ușor de identificat ca un cuvânt din engleză; este un cuvânt recent în română, unde împrumutul a intrat ca un americanism cu sensul de farmec. Totuși, cuvântul glamour a făcut o călătorie uluitoare, a plecat din lumea literelor, …

Continue reading

Povești de demult (II).Enigma boieroaicelor de la Curtea lui Vodă Șuțu

La 11 ianuarie 1795, într-un trecut îndepărtat și friguros, din porunca lui Mihai Vodă Suțu, domnul Moldovei, se dispune întocmirea unui act prin care 37 de boieroaice erau poftite să fie ospătate la Curtea Domnească. Ele fãceau parte din bine cunoscutele familii ale timpului: Balș, Canano, Canta, Cantacuzino, Catargi, Conachi, Costachi, Diamandi, Donici, Ghica, Greceanu, …

Continue reading

„Weekend la München – jurnal atipic” în Revista Timpul Germania

Munchen map print pack on black rack

12 noiembrie 2021 Am ajuns la München într-o seară colorată și rece de toamnă bavareză, cu frunze lipite de asfaltul umed și iederă roșie agățându-se tenace de zidurile caselor. Turnurile cu ceas din Altstadt, piețele vechi, clădirile gotice și fațadele baroce erau învăluite într-o ceață albă, lăptoasă. O secundă am crezut că o ninsoare ușoară …

Continue reading

Vacanță în Haute-Savoie (II). Once upon a time in La Clusaz

La Clusaz – stațiunea alpină cu picioarele în zăpadă și cu capul în nori La Cluzas este un sat în Alpii francezi, situat la o altitudine de 1040 metri, numără 1.700 de locuitori, o mulțime de magazine, restaurante, terase și baruri, patiserii și brutării, o piață săptămânală, un mic cinematograf, o bibliotecă publică, un spațiu …

Continue reading

Vacanță în Haute-Savoie (I). Seară cu fondue savoyarde

O veche tradiție din sud-estul Franței, anume din ducatul istoric de Savoia, presupune ca la masa de seară să se aducă o oală mare cu brânzeturi maturate, eventual afumate. Acestea se topesc la flacăra unui arzător sau a mai multor lumânări groase iar mesenii răsucesc în brânza topită țepușe cu bucăți de pâine tare, cu …

Continue reading

Povești de demult (I). Ospăț de Anul Nou la Curtea Domnească

gold chalice set

Fastul, strălucirea ceremoniilor care aveau loc acum 300 de ani au fost definite ca un mod de trăire baroc, în care ,,a părea” era mai important decât ,,a fi”, iar jocul aparenţelor trebuia întreţinut cu orice mijloace. Era o epocă în care gustul pentru ceremonie, pentru fast, era mult mai viu decât în timpurile moderne. …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXIII). Pralina: petrecere la castel

slice orange fruit on brown wooden chopping board

… pe masă urme de miere, de zahăr și de fructe confiate. Norișori de făină încețoșează aerul și două degete strivesc deasupra mesei o felie de lămâie. O explozie de stropi și de senzații intense ajunge până la vizitatorul curios. O mână subțire, albă închide repede ușa… În 1636, la Montargis, nu departe de Orléans, …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXII). Pe masa de Crăciun (2)

white snowman with red and green christmas baubles

COZONAC Dintotdeauna a fost cuceritor, cu stafide și cu mirodenii aduse de pe tărâmuri îndepărtate, praftorisit cu ape de portocale și zahar de trestie, aromit cu păstai de vanilie din care boieroaicele din vremuri de demult se nărăveau și se răsfățau. «Cozonac» este un cuvânt înregistrat abia în „Dicționarul francez-român” al lui Ponbriant, deci la …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXI). Pe masa de Crăciun (1)

Sarmalele Sarmalele reprezintă mâncarea tradițională de Crăciun. Ca alte nume de mâncăruri orientale (ciorbă, ciulama, iahnie, musaca, chiftea, tarhana), denumirea acestui fel de mâncare vine din turcă  unde sarmak înseamnă „a rula”, „a învârti”. O serie de cuvinte regionale au același sens : gălușcă, perișoară. Piftia Nelipsită pe masa de Crăciun este piftia, al cărei nume …

Continue reading