Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  2. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  3. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments
  4. Cuvinte călătoare (VII). Delicatese de Paște — 1 comment
  5. Cuvinte călătoare (X). Un cofetar genovez — 1 comment

Author's posts

„Sunetul din mine vorbește tare uneori…”

color pencil lot

In fiecare marti după-amiaza predau cursul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească la o școală din Bruxelles unde am o grupă de copilași de grădiniță. Am suprins câteva intervenții pline de candoare ale acestor copii. Nu am nimic în gentuță! M: Oana, mi-e foame! Eu: Hai sa ne uităm in gentuță, să vedem ce a …

Continue reading

Cuvinte migratoare (7). Ce ascund florile?

pink flowers

Etimologic, aceste flori au ceva în comun: se formează dintr-un nume propriu, cel mai adesea numele unei persoane. În plus, aceste flori spun o poveste legată de un călugăr sau de un medic, care de cele mai multe ori era și botanist, pentru că singurele remedii cunoscute în trecut proveneau din plante. Camelia Genul Camellia include aproape …

Continue reading

Etimologii ciudate (XVIII). „Sub cerdac, pe lăuruscă,/Cum trecură Babele,/A ieșit un pui de muscă/Să-și usuce labele.”

low angle photo of cherry blossoms tree

„După-atâta frig și ceață    Iar s-arată soarele.De-acum nu ne mai îngheață    Nasul și picioarele! Cu narciși, cu crini, cu lotuși,    Timpul cald s-apropie.Primăvara asta totuși    Nu-i decât o copie. Sub cerdac, pe lăuruscă,    Cum trecură Babele,A ieșit un pui de muscă     Să-și usuce labele.” (Primăvara, de George Topîrceanu) Cerdac Cerdac este un termen învechit şi regional care înseamnă „prispă cu balustradă”, …

Continue reading

„Ce căutau toți în sertărașe?”

close-up photography of brown wooden card catalog

Se întâmpla prin noiembrie-decembrie 1997, eram în primul an de facultate la Literele ieșene. Română-franceză. Studenție, universitate, toamnă, Copou, Biblioteca Centrală Universitară, corpul F, amfiteatre, seminarii, profesori, teme de seminar, se apropia prima sesiune, emoții, bibliografie (împrumutai cărțile sau le cumpărai, nu exista „în format pdf”), cursuri (nu existau centre xerox, lipseai de la un …

Continue reading

Jurnalul islandez. Ziua 5

black sand near body of water under the cloudy sky during daytime

Am plecat de la pensiunea-fermă Efsti Datur imediat după micul-dejun: whey, acea băutură asemănătoare cu zerul, cafea fierbinte, pâine neagră coaptă în cuptor cu energie geo-termală, dulcețuri din coacăze și preparate din carne de oaie. Am ieșit din restaurantul cu vedere spre grajdul cu viței și văcuțe, am traversat salonul vintage cu fotolii învelite în …

Continue reading

Etimologii ciudate (XVII). Obiceiuri levantine. Narghileaua

La curțile domnești și boierești, ospețele se terminau cu oarece dichis, la care prostimea nici nu îndrăznea să viseze : fețe domnești, Mitropolit, arhierei, boieri sau oaspeți picați peste noapte, toți se nărăviseră la obiceiuri levantine : cafea, dulceață, narghilea și siestă. Șerbeturi, cofeturi, filigene cu cafea arabica La urma ospățului nu lipseau șerbeturile și cofeturile, tăvile …

Continue reading

Cuvinte migratoare (6). Un cofetar genovez în Revista Timpul Germania

two-layered cake with citrus fruit and strawberry toppings

Povestea gotică, de Oana Topală (fragment) Gio Batta Cabona visase dintotdeauna să fie cofetar. În visele lui, brioșe, cu fructe confiate și stafide care strânseseră în ele tot soarele Toscanei, se lăfăiau pe platouri imense de porțelan. Cozonaci parfumați și pufoși stăteau așezați în vitrină, lângă torturi cu pepite de ciocolată albă și dulceață de caise. …

Continue reading

Himerele de pe facebook

silver MacBook beside space gray iPhone 6 and clear drinking glass on brown wooden top

Și acum se întreabă cum de s-a întâmplat ca dintre atâția bărbați de pe internet ea să-l agațe tocmai pe el. Că ea a facut primul pas, își amintește bine. Mi-a dat like la câteva poze și apoi m-a întrebat pe messenger dacă pot vorbi. La început m-am simțit măgulit. Da, mi-a plăcut sentimentul, își …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXVII). „Lumea toată ne părea o portocală!”

oranges on top of gray wooden table

Cuvântul portocală este atestat în română la 1750 și este luat din greacă. Pentru a-i arăta originea, este necesar să luăm în discuţie termenul francez orange, care înseamnă acelaşi lucru. 🍊 Orange Acesta apare în secolul 13, la început sub forma pume orange, devenită spre 1300 pomme d’orange (orange este înregistrat abia în secolul 16).  Pomme d’orange este un calc, o traducere a vechiului italian melarancia (astăzi arancia), care …

Continue reading

Cuvinte migratoare (5). Ciocolată la Veneția în Revista Timpul Germania

chocolates with box on white surface

Povestea gotică, de Oana Topală (fragment) Ilaria se oprise în dimineața aceea la cofetăria nouă de lângă Ponte di Rialto; cumpărase un tort cu pepite de ciocolată și dulceață de caise și-l întrebase pe cofetar dacă mai avea biscuiți cu fistic cules de la poalele vulcanului Etna. Ceruse și un cornet plin cu biscuiți crocanți cu …

Continue reading

Jurnalul islandez. Ziua 4

water waves hitting the shore during daytime

La ferma islandeză Efsti Datur Cu o seară înainte ajunsesem la Hostelul Efsti Datur. În mijlocul unui câmp, nu departe de un izvor termal, am descoperit o fermă cu acoperișul argintiu si zidurile verzi care contrastau cu griul mină de creion al rocilor vulcanice. Ferma fusese transformată în hotel și am avut ocazia acolo să …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXVI). O fi dragoste? O fi amor ?

woman on bike reaching for man's hand behind her also on bike

Nu se știe de ce verbul latinesc amare nu a supravieţuit în română. Pe amo, amare şi amor le găsim moștenite în franceză (aimer, amour, tomber amoureux /amoureuse); în italiană (amare, amore, innamorarsi) şi în spaniolă (amar, amor, enamorarse). În româneşte, cuvintele: amoros, amorez, a se înamora şi a se amoreza sunt franţuzisme, cel mai probabil, din limbajul vodevilurilor, iar amor (cu forma livresca amur) este un latinism. …

Continue reading

Cuvinte migratoare (4). Cofetăria olandeză

Povestea gotică, de Oana Topală (fragment) La Amsterdam ajunse într-un octombrie auriu al anului 1700, pe Herengracht, în acea parte a Canalului Lorzilor cunoscută sub numele de Curba de Aur. Profilate deasupra culorii de nămol a canalului, casele erau seducătoare. Admirându-le simetria în luciul apei, le vedea impunătoare, bijuterii filigranate fixate în mândria Amsterdamului. Mirosea a …

Continue reading

Povești de demult (IV). Prăvălia lui Hagi Popp din Sibiu

selective focus photo of brown and blue hourglass on stones

La sfârșitul secolului al XVIII-lea ținea magazin de desfacere pe strada principală din Sibiu, cam pe unde se află astăzi hotelul „Împăratul Romanilor”, un anume Constantin Hagi Popp. Neguțător de origine aromână, a făcut parte din valul de negustori levantini și a fost prieten cu aproape toți boierii vremii. În plus, a întreținut o corespondență …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXV). Povestea unei gazete   

aerial view photography of city during daytime

La Veneția La mijlocul secolului al XVI-lea, la Veneţia se vindeau ziare periodice cu veşti despre vapoarele venețiene aflate pe mare, despre întreprinderile veneţiene din Levant şi despre evenimentele epocii. Aceste foi volante cu informații se numeau gazeta delle novità, pentru că se vindeau la preţul unei gazeta. Veneția era pe atunci unul dintre porturile cele mai importante …

Continue reading

Load more