Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  2. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  3. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments
  4. Cuvinte călătoare (VII). Delicatese de Paște — 1 comment
  5. Cuvinte călătoare (X). Un cofetar genovez — 1 comment

Author's posts

Recenzie. „Piciorul Lupului: Ile și Ion” de Simona Gânj

„Ile se simțea ca o nucă verde scufundată până la gât în siropul dulceții(…). Așa era ea, crocantă, iodată, de un verde tânăr(…).” Romanul de debut al Simonei Gânj, „Piciorul Lupului: Ile și Ion”, a apărut în 2022 la Editura Ink Story. Simona Gânj scrie zilnic pe pagina sa de Facebook poezie, proză, jurnale de …

Continue reading

„Bun îi vinul ghiurghiuliu!”. De la ghiul la ghiurghiuliu

red round fruit beside clear wine glass

Festivalul vinului, festivalul mustului, festivalul strugurilor. Și aproape întotdeauna se aude de undeva cântecul Mariei Tănase, „Bun îi vinul ghiurghiuliu”. Dar ce înseamnă și de unde vine ghiurghiuliu? Și are vreo legătură cu ghiulul, vulgarul inel împodobit cu rubine ? Ghiul Ghiulul este un inel bărbătesc de mari dimensiuni. Cuvântul „ghiul” provine din turcescul gül1 care înseamnă roză, …

Continue reading

Dominique Nasta – Membră a Academiei Regale a Belgiei. O premieră pentru disciplina cinematografică

brown and black concrete building under white sky during daytime

Dominique Nasta, profesor și coordonator de studii cinematografice la Universitatea Liberă din Bruxelles, a devenit membră a Academiei Regale a Belgiei. O premieră pentru disciplina cinematografică. Licențiată în filologie germanică la Universitatea din București și doctor în filozofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles, Dominique Nasta conduce secția Cinema la ULB din 1991. A …

Continue reading

Ciocolată la Veneția

Ilaria se opri la cofetăria nouă de lângă Ponte di Rialto; cumpără un tort cu pepite de ciocolată și dulceață de caise și-l întrebă pe cofetar dacă mai avea biscuiți cu fistic cules de la poalele vulcanului Etna. Ceru și un cornet plin cu biscuiți crocanți cu migdale, prăjiturele cu gust de portocale și fursecuri …

Continue reading

Misterul „fagurilor”. O poveste veche din Liège

brown and red waffle on brown wooden table

Clément a visat dintotdeauna să fie cofetar. În visele lui, brioșe cu fructe confiate și stafide se lăfăiau pe platouri imense de ceramică de Delft. Cozonaci parfumați și pufoși stăteau așezați în vitrină lângă tarte cu mere caramelizate și dulceață de caise. În cofetăria din visul lui… De sute de ani, locuitorii din Liège și …

Continue reading

Cuvinte călătoare (46). Autumnale: castana

Cuvântul castană a fost modelat pe latinescul castanea, care desemnează atât pomul cât și fructul. Castanea provine de la adjectivul grecesc καστάνεια  / kastáneia , derivat în sine din κάστανον  / kástanon („castan”), împrumutat probabil dintr-o limbă din Asia Minor. In persană există cuvântul kastâne (copac) și provine din cuvântul sanscrit काष्ठ / kāṣṭha care desemnează copac, în general, sau ceva care este din lemn. Așadar, castanul a …

Continue reading

Gent, orașul contrastelor

brown and white concrete building near body of water during night time

Când traversezi râul Leie pe podul Sf. Mihail, cineva desfășoară în fața ta o carte poștală imensă: fațadele flamboaiante ale clădirilor de pe Graslei, casele cu aer vetust ce par ridicate direct din apele canalului … Din loc în loc, antrepozite şi fabrici și vechea piață de peşte şi fosta hală a măcelarilor… Gent seduce …

Continue reading

Un farmacist din Gent și o bomboană misterioasă. O poveste de la 1873

Povestea începe la Gent, pe la 1873, atunci când De Vynck, un apotecar controversat, deschide o farmacie pe Oliestraat, nu departe de Castelul Conților. Regatul adăpostește o delicatesă puțin cunoscută și totuși 100% belgiană: cuberdonul, o bomboană misterioasă sub formă de con, de culoare purpurie și cu aromă de zmeură. Cuberdonul este o delicatesă care …

Continue reading

Poveștile cuvintelor. Bulevard

aerial photo of concrete buildings

Mam’ mare, mamițica și tanti Mița, urcându-se cu puișorul în trăsură: „La bulivar, birjar! la bulivar!…” Cuvântul „bulevard” a fost împrumutat din francezul „boulevard” care în secolul al XVI-lea avea forma „bolevens” și însemna „întăritură de bârne”, apoi „zid de apărare”. Termen din domeniul fortificațiilor, cuvântul este cel mai sigur împrumutat din olandezul „bolwerc” care …

Continue reading

Vacanță în Ibiza (4). Diafilmul unei plimbări prin sate albe

brown wicker basket on brown wooden table

Piețe vechi, ascunse peste tot, fațade văruite în alb, ferestre deschise către camere pe care le intuiesc simple și răcoroase, mici grădini cu flori și palmieri pitici, arcade umbrite de tufele fuchsia de bougainvillea. În satele albe, străzile sunt încă liniștite și temperaturile sunt foarte blânde dimineața. Străduțele pietruite, înguste mă conduc printre case albe …

Continue reading

Despre limba română

În toate și peste toate cele belgiene, din 2006, o constantă. Limba română. Cuvintele ei mi se lipesc de piele ca un praf auriu scuturat din filele cronicilor bătrâne. Îmi curg prin vine precum stropi de miere, nu de sânge. Mi se topesc în ochii pe jumătate închiși ca un amurg de toamnă târzie în …

Continue reading

Vacanță în Ibiza (3). Carte poștală cu pini și livezi de măslini centenari

Un drum șerpuit ne conduce prin imense păduri de pini, livezi de smochini și măslini centenari, cu ramuri noduroase și coroane despicate. Ajungem în estul insulei, în acea regiune cunoscută sub numele Santa Eularia des Riu. Departe, în dreapta, peste câmpurile cărămizii, apare și dispare printre crengile pinilor apa verde-turcoaz a Mediteranei. Trecem prin sate …

Continue reading

Vacanță în Ibiza (2). Ses Salines. Apusul de la Experimental Beach Bar

Ieri s-au simțit 37 ° în Ibiza. Am mers în sud, către Ses Salines, una dintre plajele renumite de pe insulă. Acolo nisipul se întinde pe mai bine de un kilometru de-a lungul Parcului Național Ses Salines. Niște locuitori eleganți se plimbă cu nonșalanță pe bancurile de nisip sărat: flamingo roz. La apus, reflexia lor …

Continue reading

Ibiza is calling! Vacanță în Ibiza (1)

Totul a început  odată cu George Sand și Frédéric Chopin care își adăposteau iubirea într-o mănăstire răcoroasă din Valdemossa, pe insula Mallorca din arhipelagul Balearelor . Din avion Ibiza se vede ca o pată alb căzută din paleta unui pictor nebun. Așa cum e ea aruncată în arhipelagul Balearelor, alături de Mallorca, Menorca și Formentera, …

Continue reading

Vacanță în Brabantul Flamand. „Satul de sticlă” și un grădinar excentric

La fel ca în celelalte regiuni ale Europei, și în grădinile castelelor din această regiune s-au cultivat struguri de masă. În 1865, Felix Sohie, grădinarul Castelului Huldenberg, a construit prima seră pentru struguri la Hoeilaart și i-a cultivat încă din primăvară. Strugurii pe care i-a recoltat erau destinați pieței de la Bruxelles. Struguri de masă …

Continue reading

Load more