aug. 17
Calamarul este un gen de cefalopode comestible, cu corpul alungit, asemănătoare cu sepia, și având în jurul gurii zece tentacule. Româna a împrumutat cuvântul din franceză (calmar). Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, lucrurile devin surprinzătoare. În franceză, calamar (calmar) a intrat din italianul calamaro pe care îl regăsim în latinescul calamarius (o trusă …
aug. 13
O poveste și o confuzie Marmelada este o „pastă alimentară obținută prin fierberea unor fructe proaspete, la care se adaugă zahăr.” În română a intrat din franceză, iar franceza îl are din…portughezul marmelada. Marmelada, în portugheză, înseamnă dulceață de gutui! Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, înțelegem și originea și de ce tocmai dulceață …
aug. 06
Glicina este un arbust decorativ agățător, având flori asemănătoare cu ale salcâmului, albastre sau violet și foarte parfumate. Cuvântul „glicină” a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză, cuvântul este un derivat savant din greacă, din glukus care înseamnă „dulce”. Exact! Același „glukus” pe care îl avem în… glucide. Bibliografie: 2. Dexonline.ro; …
aug. 01
Hoțul de apă Clepsidra este un foarte vechi instrument de măsurare a timpului, ca perioadă sau ca interval de timp. Clepsidra nu determina ora, așa cum era cazul cadranelor solare, în Antichitate. Cuvântul “clepsidra” a intrat în limba română din limba franceză. Dacă mergem mai departe pe urma acestui cuvânt, aflăm că el provine din …
iul. 26
Cuvântul plajă a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză a venit din italianul piaggia, « loc plat și descoperit pe malul mării». Dacă mergem mai departe pe urma acestui cuvânt, aflăm că vine dintr-un vechi cuvânt grecesc ce însemna « oblic ». Plajă a desemnat mai întâi un mal în pantă lină, de care navele …
sept. 22
Cuvântul castană a fost modelat pe latinescul castanea, care desemnează atât pomul cât și fructul. Castanea provine de la adjectivul grecesc καστάνεια / kastáneia , derivat în sine din κάστανον / kástanon („castan”), împrumutat probabil dintr-o limbă din Asia Minor. In persană există cuvântul kastâne (copac) și provine din cuvântul sanscrit काष्ठ / kāṣṭha care desemnează copac, în general, sau ceva care este din lemn. Așadar, castanul a …
mai 05
Fistic „arbore din ţările calde cu fructe conţinând sâmburi comestibili” este un cuvânt care are la origine cuvântul persan pištä pătruns în arabă (fostuq) şi în turcă (fıstık). Din turcă a venit la noi, unde avea o variantă veche fâstâk, mai apropiată de etimonul turc. Fistichiu De la acest cuvânt avem derivate ca fistichiu, „verde gălbui”, care poate fi un împrumut direct …
apr. 24
Italiană, spaniolă, portugheză În italiană, în spaniolă (libro), în portugheză (livro) și în franceză (livre), cuvântul provine din latinescul liber . Cuvântul inițial însemna și „ scoarță” și se putea scrie pe un astfel de material. Ulterior, prin extensie, cuvântul a luat sensul de „operă literară, text scris”. Engleză, germană, olandeză… În engleză (book), în olandeză (boek) …
feb. 21
Cuvântul portocală este atestat în română la 1750 și este luat din greacă. Pentru a-i arăta originea, este necesar să luăm în discuţie termenul francez orange, care înseamnă acelaşi lucru. 🍊 Orange Acesta apare în secolul 13, la început sub forma pume orange, devenită spre 1300 pomme d’orange (orange este înregistrat abia în secolul 16). Pomme d’orange este un calc, o traducere a vechiului italian melarancia (astăzi arancia), care …
feb. 16
Nu se știe de ce verbul latinesc amare nu a supravieţuit în română. Pe amo, amare şi amor le găsim moștenite în franceză (aimer, amour, tomber amoureux /amoureuse); în italiană (amare, amore, innamorarsi) şi în spaniolă (amar, amor, enamorarse). În româneşte, cuvintele: amoros, amorez, a se înamora şi a se amoreza sunt franţuzisme, cel mai probabil, din limbajul vodevilurilor, iar amor (cu forma livresca amur) este un latinism. …
feb. 06
La Veneția La mijlocul secolului al XVI-lea, la Veneţia se vindeau ziare periodice cu veşti despre vapoarele venețiene aflate pe mare, despre întreprinderile veneţiene din Levant şi despre evenimentele epocii. Aceste foi volante cu informații se numeau gazeta delle novità, pentru că se vindeau la preţul unei gazeta. Veneția era pe atunci unul dintre porturile cele mai importante …
ian. 25
Istoria cuvântului pergament ne arată că la originea sa îndepărtată stă numele unui oraș în Asia Mică, Pergam (în greacă, Pergamon), situat nu departe de Marea Egee. În prezent, ruinele anticului Pergam se găsesc în nordul și vestul orașului Bergama, în Turcia. Orașul Pergam este menționat în documente la anul 400 î.Hr., fiind capitala unui regat elenistic …
ian. 21
Fabrica de fidea de lângă mănăstirea Văcărești La începutul secolului XIX, în apropierea mănăstirii Văcărești, lângă București, se făceau cele mai bune macaroane într-o fabrică ridicată încă din vremea domnitorului fanariot Constantin Hangerli (1797-1799). Făbricuța mai producea fidea și arpacaș, având ergalii (adică instalații) de aramă și de lemn. În vremea lui Caragea Vodă, un anume Nichifor …
ian. 17
Din lumea literelor în cea a vrăjitoriei Sinonim cu farmec, senzualitate, eleganță, frumusețe magică, termenul glamour este ușor de identificat ca un cuvânt din engleză; este un cuvânt recent în română, unde împrumutul a intrat ca un americanism cu sensul de farmec. Totuși, cuvântul glamour a făcut o călătorie uluitoare, a plecat din lumea literelor, …
dec. 23
COZONAC Dintotdeauna a fost cuceritor, cu stafide și cu mirodenii aduse de pe tărâmuri îndepărtate, praftorisit cu ape de portocale și zahar de trestie, aromit cu păstai de vanilie din care boieroaicele din vremuri de demult se nărăveau și se răsfățau. «Cozonac» este un cuvânt înregistrat abia în „Dicționarul francez-român” al lui Ponbriant, deci la …
Comentarii recente