Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  2. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  3. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments
  4. Cuvinte călătoare (VII). Delicatese de Paște — 1 comment
  5. Cuvinte călătoare (X). Un cofetar genovez — 1 comment

Author's posts

Maratonul Internațional de Lectură Italia-Spania-Belgia în Revista de Cultură FAMILIA

selective focal photo of crayons in yellow box

Maratonul Internațional de Lectură Italia-Spania-Belgia a început ca o poveste în anul școlar trecut, în pandemie, când elevii își întâlneau profesorii în timpul activităților on-line. La inițiativa Ginei Dumitriu, profesoară de limbă, cultură și civilizație românească în Italia, cinci profesoare din Spania, Belgia și Italia au organizat în octombrie 2020 prima ediție a Maratonului de …

Continue reading

Fragmente din „Povestea gotică” în Revista OPT Motive

brown concrete building under blue sky during daytime

Toată ziua bătuse dinspre mare un vânt rece care adunase peste burg niște nori negri, uriași, încrețise apa canalelor și alungase oamenii în case. Pe la trei după-amiază a început să ningă și de nicăieri o ceață groasă se lăsase dintr⁠-⁠odată peste Piața Mare. Un strat subțire de zăpadă era acum pe clopotniță, pe acoperișurile …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXVIII). Surprinzătoarea poveste a cuvântului „zestre”

white and brown concrete structure

Lada de zestre Zestrea e averea cuiva, dar se referă mai ales la obiectele pe care le primește o fată când se mărită. Iar lada de zestre este lada în care se strâng, de-a lungul anilor, rând pe rând, aceste obiecte: haine ale miresei (cămăși, fote, ilice, albituri), dar și așternuturi, ștergare, fețe de masă, …

Continue reading

Etimologii ciudate (XIV). A dres busuiocul!

top view photo of green leafed plants in pots

Expresia „a drege busuiocul” înseamnă „a repara o gafă”, „a căuta să ștergi o impresie rea” sau „a salva aparenţele”. Însă cum s-a născut această sintagmă? Cum poate fi dres, reparat…busuiocul? A dispărut un cuvânt Expresia ini­ţială era „a drege cu busuiocul“ şi se refe­rea la vinul în curs de acrire, căruia producătorii se stră­duiau …

Continue reading

Etimologii ciudate (XIII). Ce-i mai place să se dea în stambă!

Stamba Stamba este o pânză de bumbac relativ ieftină – revoluționară în epocă –, la care decorațiunile, ornamentele, broderiile, „florile“ („stambă înflorată“), „alesăturile“ nu sunt realizate prin brodarea cu acul și ața colorată, ci prin presarea, prin imprimarea, prin „stamparea“ pe țesătură a unor modele (tipare) decorative. Cuvântul românesc stambă provine de la neogrecescul și …

Continue reading

Week-end în Bavaria (IV). München. Grădina Engleză

bird's eye view photography of high-rise buildings

Grădina Engleză din München este cel mai mare parc ce se găsește în interiorul unui oraș din Europa. Principalele atracții ale parcului includ două grădini de vară, o pagodă chinezească, o casă japoneză a ceaiului și un templu în stil grecesc numit Monopteros. Denumirea se datorează stilului în care a fost amenajat parcul, acesta având …

Continue reading

Week-end în Bavaria (III). München. Mariënplatz și o legendă despre „pasul diavolului”

low angle photo of castle

Mariënplatz și orașul vechi Ca să ajungem în Mariënplatz, am traversat zona pietonală, o zonă aglomerată, cu numeroase magazine și restaurante bavareze, vechi, cu fațade amintind de Evul Mediu, clădiri decorate de Crăciun, cafenele din care ieșeau efluvii de vanilie și scorțișoară, vitrine cu soldăței, pitici, elfi și globulețe. Am trecut pe lângă etalaje cu …

Continue reading

Week-end în Bavaria (II). München și castelul de basm al „regelui nebun” Ludovic al II-lea al Bavariei

white and brown castle surrounded by trees covered with snow

München și comerțul cu sare În secolele al XII-lea și al XIII-lea, comerțul cu sare era înfloritor în Bavaria, în special în regiunea unde astăzi se află orașul München, a cărui fondare a fost în mare parte determinată de negoțul cu sare. Și nu a fost o întâmplare: în 1158, ducele Henri Leul (Heinrich der …

Continue reading

Week-end în Bavaria (I). Despre München în era covid, cu părtinire

aerial photo of cityscape during nighttime

Am ajuns la München într-o seară colorată și rece de toamnă bavareză, cu frunze lipite de asfaltul umed și iederă roșie agățându-se tenace de zidurile caselor. Turnurile cu ceas din vechiul oraș, piețele vechi, clădirile gotice și fațadele baroce erau învăluite într-o ceață albă. O secundă am crezut că o ninsoare ușoară coborâse din Alpi. …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (VII). Mirodenii, gusturi și mirosuri la 1800

black ceramic jar on black surface

În secolul al XVIII-lea, mirodeniile sunt aduse în desagi şi burdufuri, trec prin munţi şi vămi, sunt plimbate prin târguri, oraşe, sate. Ajung pe rafturile băcăniilor, sunt ascunse în borcănelele spiţeriilor, sunt amestecate în mâncăruri şi băuturi, dulceţuri şi plăcinte. Şi pentru că ele „dreg“, schimbă întrucâtva gustul, culoarea, consistenţa mirosul, capătă numele de dresuri. Drumul …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXVII). Un brutar italian și o „gâsculiță”

hanging assorted-color umbrellas

În 1527 o trupă de muzicanți și dansatori a ajuns la curtea regelui Carol Quintul. Muzicanții au scos din buzunare niște instrumente rotunde, mici cât sa încapă în căușul palmei. Suflau în ele și scoteau sunete suave amintind de zborul condorilor deasupra munților unei Lumi Noi. La puțin timp, trupa de dansatori si muzicanți a …

Continue reading

„Mov dacă mănânci cretă mov”

blue and pink textile in close up photography

Am selectat câteva răspunsuri pline de imaginație și candoare pe care le-am primit de-a lungul celor 13 ani de la copiii români de la cursul de limbă, cultură și civilizație românească (în școlile din Belgia în care am ținut/țin acest curs). Mănușile La o școală de lângă Bruxelles unde predau cursul de română. A. (5 …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXVI). « Fiecare cuvânt este o poveste care apare dintr-odată în spatele tău, într-o seară de Halloween, ca un copil deghizat.»

În fiecare an, pe 31 octombrie, copii din numeroase țări se deghizează în personaje fantastice, merg din ușă-n ușă și cer bomboane, sculptează bostani care au ochi, dinți, zâmbete înfricoșătoare și lumânărele înăuntru.. Este Halloween! Această sărbătoare păgână de origine celtică s-a răspândit de mult timp în țările anglo-saxone. În tradiția celtică, Halloween-ul, ca sărbătoare a focului, …

Continue reading

Etimologii ciudate (XI). Pergament, papirus, bibliotecă

black metal spiral stairs

Pergament Cuvântul pergament este un împrumut din germană (Pergament). Istoria cuvântului ne arată că la originea sa îndepărtată stă numele unui oraș în Asia Mică, Pergam (în greacă, Pergamon), azi Bergama în Turcia. Aces oraș este menționat în documente la anul 400 î.Hr. , fiind capitala unui regat elenistic foarte puternic în secolele III-II î.Hr. …

Continue reading

Etimologii ciudate (X). Papură, papirus, papier, paper…

man in black suit standing on brown wooden door

Papirus Papirusul este o plantă erbacee acvatică cu tulpina formată din foițe membranoase, care crește mai ales în Delta Nilului și în Africa Centrală (Cyperus papyrus). Papirusul este și un material sub formă de foiță, obținut de egipteni și romani din tulpina acestei plante, pe care se scria în Antichitate; un vechi manuscris pe un astfel …

Continue reading