Pergament
Cuvântul pergament este un împrumut din germană (Pergament).
Istoria cuvântului ne arată că la originea sa îndepărtată stă numele unui oraș în Asia Mică, Pergam (în greacă, Pergamon), azi Bergama în Turcia.
Aces oraș este menționat în documente la anul 400 î.Hr. , fiind capitala unui regat elenistic foarte puternic în secolele III-II î.Hr. care rivaliza cu alte două centre culturale ale epocii, Alexandria din Egipt și Antiohia din Siria antică, azi Antalya, în Turcia.
Biblioteca din Pergam, cu 400.000 de volume, își disputa autoritatea cu cea din Alexandria în ceea ce privește restabilirea textelor lui Homer. Din cauza acestei rivalități, un rege egiptean a interzis exportul de papirus, adică de papură, pentru Pergamon.
Ca să înlocuiască papirusul egiptean, s-a inventat, în timpul regelui Eumenes al II-lea (secolul 2 î.Hr.), pergamentul, un material din piele netăbăcită de vițel, oaie sau capră preparată special, folosită pentru manuscrise.
S-a creat cuvântul grecesc pergame (pergament), care avea la bază numele orașului unde fusese inventat.
Din greacă a pătruns în latina târzie, pergamen(t)um – charta Pergamena (hârtie din Pergam) și de acolo l-au luat limbile europene (italiană – pergamena, spaniolă – pergamino, germană – Pergament, din germană l-am împrumutat noi).
Francezul parchemin (pergament) este același cuvânt latinesc care a fost influențat de „parthica pellis” (adică piele din țara parților). Există mai multe texte scrise pe pergament în partă, o limbă indo-europeană din grupul iranian. Cuvântul parthicus a devenit parche, în vechea franceză.
Bibliotecă
Este un împrumut din francezul bibliothèque care, la rândul lui, este un împrumut din latinescul biblioteca, grecescul bibliotheke.
Cuvântul grecesc bibliotheke este derivat de la biblion – carte și theke – ladă, cufăr, loc de depozit.
Și ce se află în spatele cuvântului biblion?
Cuvântul grec biblion are legătură cu Byblos, vechi oraș fenician și port la Marea Mediterană (astăzi în locul lui există localitatea Jubayl, în Liban).
A fost cel mai important centru economic și religios al Feniciei în mileniul 3 î.Hr. și prima jumătate a mileniului 2 î.Hr.
De aici se exportau mari cantități de papirus în mileniul 1 î.Hr. Tot aici s-a dezvoltat și alfabetul fenician, care stă la baza alfabetului grec.
Comentarii recente