La Clusaz – stațiunea alpină cu picioarele în zăpadă și cu capul în nori La Cluzas este un sat în Alpii francezi, situat la o altitudine de 1040 metri, numără 1.700 de locuitori, o mulțime de magazine, restaurante, terase și baruri, patiserii și brutării, o piață săptămânală, un mic cinematograf, o bibliotecă publică, un spațiu …
Category: mentalități
ian. 03
Vacanță în Haute-Savoie (I). Seară cu fondue savoyarde
O veche tradiție din sud-estul Franței, anume din ducatul istoric de Savoia, presupune ca la masa de seară să se aducă o oală mare cu brânzeturi maturate, eventual afumate. Acestea se topesc la flacăra unui arzător sau a mai multor lumânări groase iar mesenii răsucesc în brânza topită țepușe cu bucăți de pâine tare, cu …
dec. 30
Povești de demult (I). Ospăț de Anul Nou la Curtea Domnească
Fastul, strălucirea ceremoniilor care aveau loc acum 300 de ani au fost definite ca un mod de trăire baroc, în care ,,a părea” era mai important decât ,,a fi”, iar jocul aparenţelor trebuia întreţinut cu orice mijloace. Era o epocă în care gustul pentru ceremonie, pentru fast, era mult mai viu decât în timpurile moderne. …
dec. 27
Cuvinte călătoare (XXXIII). Pralina: petrecere la castel
… pe masă urme de miere, de zahăr și de fructe confiate. Norișori de făină încețoșează aerul și două degete strivesc deasupra mesei o felie de lămâie. O explozie de stropi și de senzații intense ajunge până la vizitatorul curios. O mână subțire, albă închide repede ușa… În 1636, la Montargis, nu departe de Orléans, …
dec. 23
Cuvinte călătoare (XXXII). Pe masa de Crăciun (2)
COZONAC Dintotdeauna a fost cuceritor, cu stafide și cu mirodenii aduse de pe tărâmuri îndepărtate, praftorisit cu ape de portocale și zahar de trestie, aromit cu păstai de vanilie din care boieroaicele din vremuri de demult se nărăveau și se răsfățau. «Cozonac» este un cuvânt înregistrat abia în „Dicționarul francez-român” al lui Ponbriant, deci la …
dec. 10
Cuvinte călătoare (XXIX). Peltele și șerbeturi
Șerbetul În 1783 în Muntenia, între două războaie ruso-otomane, Vodă Caragea îl servește pe consulul Rusiei la curtea sa nu doar cu dulceață și cafea, ci și cu șerbet. Șerbetul se prepară prin fierberea cu zahăr sau sirop de zahăr a sucului fructelor stoarse. Pentru Auguste Lancelot, călător pe meleagurile noastre, șerbeturile sunt fondante, siropoase și …
dec. 06
Cuvinte și povești cu parfum de epocă (IX). Zaharicale uitate
„Orașul pare tava unui bragagiu, garnisită cu alviță, sugiuc și zaharache alb. Totu-i alb.” (Ion Minulescu, Corigent la limba română) Pe la 1800 prăvăliașul se poate îndulci cu o bucată de halva cu nuci care se face în București. Boierii și negustorii, oameni cu dare de mână, sunt mari amatori de confeturi. Pe lângă prăjiturile …
dec. 06
Cuvinte și povești cu parfum de epocă (X). Alte zaharicale uitate
Pe la 1800, pe lângă stăpânii de prăvălii se aciuaseră pe malurile Dâmboviței și o mulțime de venetici de toate soiurile. Greci iubitori de tzatziki, osmanlâi care ar fi dat orice pentru o baclava însiropată cu apă de trandafiri, arbănași care făceau din simigerie o artă, evrei atât de iscusiți încât vineri seara pregăteau pește …
dec. 05
Cuvinte și povești cu parfum de epocă (VIII). Rodozaharul
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, aflat la Iași, un anume doctor Weinberg remarca, nu fără un pic de iritare, obiceiul boieresc de a trata musafirii cu dulcețuri: oricât de des ai vizita familia, fie și o dată sau de două ori pe zi, o tratație trebuie să ți se ofere, căci așa cere obiceiul …
nov. 30
Cuvinte călătoare (XXVIII). Surprinzătoarea poveste a cuvântului „zestre”
Lada de zestre Zestrea e averea cuiva, dar se referă mai ales la obiectele pe care le primește o fată când se mărită. Iar lada de zestre este lada în care se strâng, de-a lungul anilor, rând pe rând, aceste obiecte: haine ale miresei (cămăși, fote, ilice, albituri), dar și așternuturi, ștergare, fețe de masă, …
nov. 25
Etimologii ciudate (XIV). A dres busuiocul!
Expresia „a drege busuiocul” înseamnă „a repara o gafă”, „a căuta să ștergi o impresie rea” sau „a salva aparenţele”. Însă cum s-a născut această sintagmă? Cum poate fi dres, reparat…busuiocul? A dispărut un cuvânt Expresia iniţială era „a drege cu busuiocul“ şi se referea la vinul în curs de acrire, căruia producătorii se străduiau …
nov. 22
Etimologii ciudate (XIII). Ce-i mai place să se dea în stambă!
Stamba Stamba este o pânză de bumbac relativ ieftină – revoluționară în epocă –, la care decorațiunile, ornamentele, broderiile, „florile“ („stambă înflorată“), „alesăturile“ nu sunt realizate prin brodarea cu acul și ața colorată, ci prin presarea, prin imprimarea, prin „stamparea“ pe țesătură a unor modele (tipare) decorative. Cuvântul românesc stambă provine de la neogrecescul și …
nov. 19
Week-end în Bavaria (IV). München. Grădina Engleză
Grădina Engleză din München este cel mai mare parc ce se găsește în interiorul unui oraș din Europa. Principalele atracții ale parcului includ două grădini de vară, o pagodă chinezească, o casă japoneză a ceaiului și un templu în stil grecesc numit Monopteros. Denumirea se datorează stilului în care a fost amenajat parcul, acesta având …
nov. 18
Week-end în Bavaria (III). München. Mariënplatz și o legendă despre „pasul diavolului”
Mariënplatz și orașul vechi Ca să ajungem în Mariënplatz, am traversat zona pietonală, o zonă aglomerată, cu numeroase magazine și restaurante bavareze, vechi, cu fațade amintind de Evul Mediu, clădiri decorate de Crăciun, cafenele din care ieșeau efluvii de vanilie și scorțișoară, vitrine cu soldăței, pitici, elfi și globulețe. Am trecut pe lângă etalaje cu …
nov. 16
Week-end în Bavaria (II). München și castelul de basm al „regelui nebun” Ludovic al II-lea al Bavariei
München și comerțul cu sare În secolele al XII-lea și al XIII-lea, comerțul cu sare era înfloritor în Bavaria, în special în regiunea unde astăzi se află orașul München, a cărui fondare a fost în mare parte determinată de negoțul cu sare. Și nu a fost o întâmplare: în 1158, ducele Henri Leul (Heinrich der …
Comentarii recente