Category: Lingvistică

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (X). Alte zaharicale uitate

tilt shift lens photography of fruits in drinking glass

Pe la 1800, pe lângă stăpânii de prăvălii se aciuaseră pe malurile Dâmboviței și o mulțime de venetici de toate soiurile. Greci iubitori de tzatziki, osmanlâi care ar fi dat orice pentru o baclava însiropată cu apă de trandafiri, arbănași care făceau din simigerie o artă, evrei atât de iscusiți încât vineri seara pregăteau pește …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (VIII). Rodozaharul

brown wooden stick on clear glass bowl

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, aflat la Iași, un anume doctor Weinberg remarca, nu fără un pic de iritare, obiceiul boieresc de a trata musafirii cu dulcețuri: oricât de des ai vizita familia, fie și o dată sau de două ori pe zi, o tratație trebuie să ți se ofere, căci așa cere obiceiul …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXVIII). Surprinzătoarea poveste a cuvântului „zestre”

white and brown concrete structure

Lada de zestre Zestrea e averea cuiva, dar se referă mai ales la obiectele pe care le primește o fată când se mărită. Iar lada de zestre este lada în care se strâng, de-a lungul anilor, rând pe rând, aceste obiecte: haine ale miresei (cămăși, fote, ilice, albituri), dar și așternuturi, ștergare, fețe de masă, …

Continue reading

Etimologii ciudate (XIV). A dres busuiocul!

top view photo of green leafed plants in pots

Expresia „a drege busuiocul” înseamnă „a repara o gafă”, „a căuta să ștergi o impresie rea” sau „a salva aparenţele”. Însă cum s-a născut această sintagmă? Cum poate fi dres, reparat…busuiocul? A dispărut un cuvânt Expresia ini­ţială era „a drege cu busuiocul“ şi se refe­rea la vinul în curs de acrire, căruia producătorii se stră­duiau …

Continue reading

Etimologii ciudate (XIII). Ce-i mai place să se dea în stambă!

Stamba Stamba este o pânză de bumbac relativ ieftină – revoluționară în epocă –, la care decorațiunile, ornamentele, broderiile, „florile“ („stambă înflorată“), „alesăturile“ nu sunt realizate prin brodarea cu acul și ața colorată, ci prin presarea, prin imprimarea, prin „stamparea“ pe țesătură a unor modele (tipare) decorative. Cuvântul românesc stambă provine de la neogrecescul și …

Continue reading

Week-end în Bavaria (I). Despre München în era covid, cu părtinire

aerial photo of cityscape during nighttime

Am ajuns la München într-o seară colorată și rece de toamnă bavareză, cu frunze lipite de asfaltul umed și iederă roșie agățându-se tenace de zidurile caselor. Turnurile cu ceas din vechiul oraș, piețele vechi, clădirile gotice și fațadele baroce erau învăluite într-o ceață albă. O secundă am crezut că o ninsoare ușoară coborâse din Alpi. …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXVII). Un brutar italian și o „gâsculiță”

hanging assorted-color umbrellas

În 1527 o trupă de muzicanți și dansatori a ajuns la curtea regelui Carol Quintul. Muzicanții au scos din buzunare niște instrumente rotunde, mici cât sa încapă în căușul palmei. Suflau în ele și scoteau sunete suave amintind de zborul condorilor deasupra munților unei Lumi Noi. La puțin timp, trupa de dansatori si muzicanți a …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXVI). « Fiecare cuvânt este o poveste care apare dintr-odată în spatele tău, într-o seară de Halloween, ca un copil deghizat.»

În fiecare an, pe 31 octombrie, copii din numeroase țări se deghizează în personaje fantastice, merg din ușă-n ușă și cer bomboane, sculptează bostani care au ochi, dinți, zâmbete înfricoșătoare și lumânărele înăuntru.. Este Halloween! Această sărbătoare păgână de origine celtică s-a răspândit de mult timp în țările anglo-saxone. În tradiția celtică, Halloween-ul, ca sărbătoare a focului, …

Continue reading

Etimologii ciudate (XI). Pergament, papirus, bibliotecă

black metal spiral stairs

Pergament Cuvântul pergament este un împrumut din germană (Pergament). Istoria cuvântului ne arată că la originea sa îndepărtată stă numele unui oraș în Asia Mică, Pergam (în greacă, Pergamon), azi Bergama în Turcia. Aces oraș este menționat în documente la anul 400 î.Hr. , fiind capitala unui regat elenistic foarte puternic în secolele III-II î.Hr. …

Continue reading

Etimologii ciudate (X). Papură, papirus, papier, paper…

man in black suit standing on brown wooden door

Papirus Papirusul este o plantă erbacee acvatică cu tulpina formată din foițe membranoase, care crește mai ales în Delta Nilului și în Africa Centrală (Cyperus papyrus). Papirusul este și un material sub formă de foiță, obținut de egipteni și romani din tulpina acestei plante, pe care se scria în Antichitate; un vechi manuscris pe un astfel …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXV). „Lalele, lalele, frumoasele mele lalele…”

assorted-color flowers

Laleaua (tulipa) are un trecut „glorios“ şi, la un moment dat, a stârnit pasiuni aprinse, a provocat crize economice şi a scris istoria unei epoci. Adorată de războinici Adorată de războinicii de prin văile din Tianshan, lalelele decorau frontiera dintre China, Rusia şi Afganistan, cu flori roşii, mici, vesele, adaptandu-se la vremea rece şi vânturile …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXIV). Spania între „Piel de Toro” și „insula iepurilor”

Poate că nu ați auzit niciodată de asta, dar spaniolii se referă uneori la țara lor ca la Piel de Toro (Piele de taur). Acest lucru se datorează imaginației geografului grec Strabon care a comparat forma țării cu pielea unui taur întinsă la soare și este, probabil, o referință la activitățile legate de corrida. De …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (V). Povestea unei peruci de la Sibiu

black and white photography of man and woman in costume

Cuvântul a ajuns la noi din franțuzescul „perruque”. Informații despre primele peruci purtate la noi nu avem, în afară de portretul cu impozanta coafură-perucă a lui Dimitrie Cantemir; portretul este un document vizual care atestă folosirea ei. Însă în 1716, când își tipărește portretul în Descrierea Moldovei, Cantemir se află in Rusia. O scurtă istorioară …

Continue reading

Etimologii ciudate (IX). Trivial: vorbe la colțul străzii

bicycle beside wall

„Trivial” înseamnă lipsit de originalitate, comun, obișnuit, banal, vulgar, care vădește lipsă de pudoare.  Dar să săpăm puțin mai adânc în etimologie … Originea cuvântului „trivial” se găsește în latinescul „trivium”, care înseamnă „răscruce de trei drumuri” (de la tri-, „trei” și -vium care ne vine de la via, „drum, cale”). „Trivium” a preluat treptat …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXIII). Cine era Șeherezada?

lighted lantern lot

„Ajunsă aici, Şeherezada văzu zorii mijind şi tăcu. Califul, însă, vrăjit de povestea ce-o auzise, se sculă, încuie uşa iatacului ei, îşi puse pecetea pe uşă şi plecă…” Dar cine era Şeherezada? O făptură care se întrupează dintr-un nor de parfum de cedru și bergamotă, cu o centură cu bănuți de aur pe șoldurile de …

Continue reading