Solemnitatea orgilor din cele câteva mănăstiri din burg și fortărețele medievale te coboară în trecutul conților Flandrei. Ajungi într-un oraș pe ale cărui străduțe pietruite mai vezi uneori caleștile viceregilor și trăsurile negustorilor de postavuri. Garguiele de la catedrală ascund pescăruși cu capul negru, bufnițe și șoimi care își iau zborul cu foșnet sinistru de aripi când orologiul din turn bate a patra oară. Bătrânii îți vor șopti în noaptea Perseidelor că au văzut lebedele despicând apa de catifea a lacului Dragostei. Iar narcisele și morile de vânt îți vor spune spre dimineață povestea nefericitei dantelărese din Bruges.
Un burg medieval
Numit Veneția Nordului, Bruges (Brugge, în flamandă) este un burg medieval, uitat de timp, aproape de Marea Nordului.
Orașul este străbătut de canale înguste și negre în care se oglindesc casele cu ferestre filigranate și creneluri în trepte, clopotnițele și turnurile clădirilor vechi de secole.
Ghemuit între zidurile vechii cetăți, centrul orașului este înțesat de parcuri, piețe mici, biserici gotice și case cu fațade albe. Desprinse, parcă, din pânzele pictorilor flamanzi.
Ridici privirea de la străduțele pietruite și te uiți la casele construite în stil gotic târziu, cu fațade crenelate. Te oprești câteva secunde la vitralii, la ferestrele înalte și înguste. O mână subțire, albă, deschide o ușă și ți se pare că zărești în spatele dantelelor chipul palid al unei fete blonde. De o parte și de cealaltă a străduțelor, casele colorate stau înșirate una dupa ca într-o miniatură de mucava.
Bruges arată ca un orășel liniștit, așa cum a fost în ultimii 500 de ani. Cu toate acestea, muzeele sale spun o altă poveste. Pânzele marilor maeștri flamanzi din secolul al XV-lea, precum Jan Van Eyck, dezvăluie bogățiile somptuoase și luxul orașului Bruges la apogeul său, pe atunci capitala Ducilor de Burgundia.
Din istoria orașului
Din 1380 și pentru mai mult de un secol, Bruges a fost unul dintre cele mai prospere orașe din Europa.
Comerțul din lumea întreagă ajungea, pe apa canalelor, în centrul Bruges-ului, unde locuiau negustorii veniți din Scoția, din Germania, Castilia, Genova și Veneția, precum și Medicis și bancherii florentini.
Regii și nobilii din întreaga Europă ajungeau aici și, adunați în Catedrala Saint-Sauveur, deveneau membri de onoare ai Ordinului Lâna de Aur.
Opulența se oprește după 1500, în favoarea schimbărilor politice. Imperiul burgundian intră sub dominația spaniolă, nisipul blochează canalele și accesul la mare este întrerupt.
Astfel, comerțul și puterea se mută înspre Gent și Anvers. În declin, reputația Bruges-ului va fi dată, timp de secole, de producția sa de dantelă, de catedralele și de mănăstirile sale.
Veneția Nordului
Apa a jucat un rol crucial în nașterea și dezvoltarea orașului Bruges. Canalele dau un farmec și o frumusețe singulară centrului istoric: grădini secrete, poduri pitorești, clădiri medievale, colțuri ascunse romantice se dezvăluie la o plimbare cu vaporașul.
Lebedele, trăsurile trase de cai pe alei, turnurile gotice și narcisele ne conduc într-o poveste.
Grote Markt – Piața Mare – inima orașului Bruges
Grote Markt este cartierul plin de viață al orașului, un loc înconjurat de cele mai frumoase clădiri construite în secolele trecute, un loc central încă din anul 958.
Stadhuis este chiar primăria orașului Bruges și una dintre cele mai vechi cladiri din Belgia. A fost construită între anii 1376 – 1420 în stil gotic.
Aici, în Sala Gotică cu impresionanta sa boltă policromă, găsim picturi ce datează din secolul al XIX-lea iar în Camera Istorică ni se dezvaluie o parte a istoriei orașului Bruges, de-a lungul secolelor.
Belfort van Brugge – Turnul din Bruges
Evul Mediu poate fi încă văzut în belfortul – clopotniță – un turn de veghe ușor înclinat, un simbol mândru al independenței orașului medieval.
Turnul din Bruges cu impunătoarea sa clopotniță are o înălțime de 83 de metri și adăpostește un impresionant carillon (un grup de clopote perfect acordate, de obicei 4, acționate printr-un mecanism de ceasornic). Carillonul Turnului din Bruges are nu mai puțin de 47 de clopote ce sunt activate chiar și astăzi, manual.
Turnul face parte dintr-un complex de clădiri cu numeroase săli ce datează din secolul al XIII-lea, clădiri ce cu secole în urmă formau o hală și o piață de pânze, postavuri și lână.
Construcția turnului a avut loc între anii 1482-1486 și a jucat un rol important în viața publică și socială din Bruges în perioada Evului Mediu. De altfel, Belfort van Brugge a fost recunoscut drept sit al Patrimoniului UNESCO în anul 1999.
Comentarii recente