Vacanță în Ibiza (3). Carte poștală cu pini și livezi de măslini centenari

Un drum șerpuit ne conduce prin imense păduri de pini, livezi de smochini și măslini centenari, cu ramuri noduroase și coroane despicate.

Ajungem în estul insulei, în acea regiune cunoscută sub numele Santa Eularia des Riu. Departe, în dreapta, peste câmpurile cărămizii, apare și dispare printre crengile pinilor apa verde-turcoaz a Mediteranei.

Trecem prin sate albe, cu vile ascunse în spatele portilor de lemn forjat. La intrare, oale imense cu măslini și palmieri pitici, leandri și aloe vera. De la ferestre coboară exuberant până în stradă flori aprinse de bougainvillea. Hibiscusul și dafinul roz cu frunze veninoase acoperă zidurile.

Ajungem la o plajă numită Cala Nova, întinsă într-un golf liniștit, mărginit de stânci portocalii, păduri de pini si apă transparentă. Verdele crud lasă loc stâncilor si nisipului care se abandonează în mare.

Ajungem acolo odată cu ploaia. O așteptăm să treacă. E fabuloasă pe Mediterana. Parfumul acelor de pin după ploaie combinat cu briza mării ușor sărată ne tachinează simțurile.

L’île des contrastes

Ne adăpostim de ploaie într-un loc, care, se pare, e al unor sans-abri. Câțiva bărbați slabi, bărboși, arși de soare. Hamace, țigări, niște cutii de bere ieftină. Cu ei, o femeie cu un cățel în coșuleț. Pare să aibă cincizeci de ani, se vede ca a fost frumoasă. Încă mai e. Poartă părul împletit în trese subțiri. O tristețe i se citește pe chip. Pune apă cățelului într-un castronel, își aprinde o țigară, scoate telefonul dintr-un sac roșu de pânză, își pune căștile în urechi și ascultă ceva cu ochii închiși. Stă jos, retrasă, cu spatele drept, lipit de un stâlp. Un zâmbet foarte trist. Se refugiază undeva departe de noi.

Puțin mai departe, agățat de stânci, un hotel luxos, un beach-club select, exclusivist, o terasă cu vedere spre mare. Ne oprim să bem ceva cât se usucă nisipul. Nu avem noroc. „We are closed because of the rain”.

Vedem nu departe o terasă amenajată într-o pădurice de pini. Măsuțe joase, canapele și pernuțe colorate, palmieri, agave, flori de leandru și hibiscuși uriași. Ne oprim acolo până se usucă nisipul.

Când am plecat, femeia blondă se oprise la un mercado, își cumpărase un sandviș și apă. Cățelul era cu ea, în coșuleț.

27 august 2022, Sant Antoni de Portmany, Ibiza

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.