Berea Westvleteren 12 are un parfum intens, amestecat, de struguri dulci şi alune, o aromă cremoasă şi bogată, cu iz de caramel şi de malţ. Gustul remanent este amar şi persistent. Nimeni nu ştie cum au reuşit călugării să pună toate aceste arome într-o singură sticlă. Nimeni nu cunoaște rețeta, aceeași din 1839.
Călugării trapiștii
Călugării trapiştii au menţinut până în prezent vechile precepte ale călugărilor cistercieni. Ei au o deviză simplă: „Ora et labora – rugăciune și muncă ”.
Renunțând la bunurile și averile proprii, ei realizează lucrările agricole, spală, fac curăţenie şi gătesc, preparând propria lor mâncare şi băutură – berea trapistă-.
Misterul berii trapiste
În acest moment există doar 14 fabrici de bere trapiste recunoscute oficial de Asociaţia Trapistă Internaţională și care au dreptul de a purta logo-ul „Produs trapist autentic” (licenţă valabilă pentru doar cinci ani).
Dintre cele 14, 6 se află în Belgia (Achel, Chimay, Orval, Rochefort, Westmalle şi Westvleteren).
Adesea imitate, dar rareori reproduse, berile trapiste autentice trebuie făcute între zidurile abației (chiar dacă îmbutelierea se realizează în altă parte, precum în cazul berii Chimay). Numai aşa pot căpăta binecunoscutul însemn de marcă hexagonal.
Călugării morocănoşi de la Westvleteren
La 4 km de sătucul Westvleteren și nu departe de celebrul oraș Yper, în partea de vest a Flandrei se află mica abație Notre Dame de Saint Sixtus. Datează din anii 1830-1831. Acolo, între zidurile abației, în primăvara anului 1839, călugării au realizat prima producţie de bere trapistă.
Abația Notre Dame de Saint Sixtus este o abație trapistă. Ca la toate abațiile trapiste, călugării sunt foarte secretoşi cu modul în care produc berea, iar o vizită la fabrica de bere este aproape imposibilă.
Sticlele cu bere Westvleteren nu au etichetă
Pentru turişti a fost amenajată o berărie, unde se poate savura o bere trapistă Westvleteren şi se pot afla câteva informaţii despre viaţa monahală de la abaţie.
Fabrica de bere oferă trei beri diferite, distinse nu pe etichetă, ci pe culoarea capacului pentru că Westvleteren vinde sticle fără etichete din 1945, toate informațiile fiind tipărite pe capac.
Acestea sunt singurele beri Trappist care nu au logo-ul Trappist pe sticlă.
La abația Westvleteren călugării fac trei feluri de bere: Westvleteren blond (capac verde) – 5:5%, Westvleteren 8 (capac albastru) – 8%, Westvleteren 12 (capac galben) – 10.2% – cea mai bună bere din lume.
Berea Westvleteren 12 – cea mai bună bere din lume
Descrierea celei mai bune beri din lume de pe site-ul abaţiei este departe de a satisface un băutor de bere: „Concentraţia de alcool 10.2% ; berea denumită de asemenea şi <<Flemish Bourgogne>> are o culoare negru-chihlimbar şi o spumă albă stabilă dantelată.
Berea Westvleteren 12 are un parfum intens amestecat de struguri dulci şi alune, o aromă cremoasă şi bogată, cu iz de caramel şi de malţ, care o transformă în berea ideală. Gustul remanent este amar şi persistent. Nimeni nu ştie cum au reuşit să pună toate aceste arome într-o singură sticlă, nimeni nu cunoaște rețeta, aceeași din 1839.
Începând din septembrie 2006 berea nu se vinde decât în cantităţi limitate şi într-un sistem „drive-in”, cu programare telefonică prealabilă.
Revânzarea este interzisă (cel puţin în teorie). Toate aceste restricţii sunt datorate cantităţilor mici produse (circa 3500 de hectolitri anual), dar şi faptului că în iunie 2005 Wesvleteren 12 a fost declarată drept cea mai bună bere din lume, tulburând pentru totdeauna liniştea obişnuită a călugărilor trapişti.
Succesul berii Westvleteren 12
Succesul Westvleteren 12 nu a putut decât să-i supere pe cei 20 de călugări care trăiesc între zidurile abaţiei Sfântul Sixtus.
Dacă cu o zi înainte să fie declarată cea mai bună bere din lume, la berăria aflată lângă abaţie vreo 20 de oameni beau Westvleteren 12, peste noapte au apărut cozile la poarta berăriei.
Orice om de afaceri care se respectă ar fi crescut producţia. Nu şi călugării de la Westvleteren care rămân la producţia iniţială, 3500 de hectolitri pe an. „Nu trebuie să urmăm filosofia pieţei, ci trebuie să fim oneşti cu noi înşine”, spun călugării.
Surse:
Comentarii recente