Cuvinte migratoare (3). Marțipane și cofeturi în Revista Timpul Germania

În cofetăriile celebre ale Bucureștiului interbelic, la Nestor, la Capșa sau la Zamfirescu, lumea bună se desfăta în veacul al XIX-lea și în prima jumătate a celui următor cu delicatesuri din șocolată, şerbeturi sau cu câte un „dulceț cu limonadă”. Cuconițele sorbeau grațios cu paiul din sonde de cristal oranjadă și citron pressé. Nu de puține ori cereau café-frappé în pahare înalte cu cafea rece ca gheața în care înota o bilă mare de înghețată de vanilie, încununată de frișcă. Căldură mare, monșer !

Domnii spilcuiți, cu baston și joben, îmbrăcați pedant, cu batistă la buzunarul de la pieptul hainei sau ceasuri elvețiene cu lanț, beau bere nemțească, vermut italian, Pernod franțuzesc sau coniac indigen. La Iași, cofetăria Tuffli veghea centrul orașului cu poleiala și bogăția vitrinelor și galantarelor pline de peisaje montane, castele, palate și păduri verzi din crème, șocolată, fistic, glazuri și bomboane.  În galantarele cofetăriilor interbelice stăteau bomboneturi cu arome și forme de fructe, felii de lămâi confiate, felii oranj de portocală, zmeură și mure mici, peștișori albi cu gust de migdală, „bomboane englezești”, cilindrice, ca niște mărgele dulci de Murano.

Onor. clientelă cumpăra drajeuri de botez, ovale, albe, roz şi bleu, marţipane viu colorate, în formă de fructe, cu glazură transparentă şi lucioasă de zahăr, ca sticla, fructe zaharisite, maroane glasate, fondante. Vânzătorii turnau în cornete de hârtie pricomigdale, fistic sau alune de pădure pudrate fin cu sare.

Cuconițele, cu toalete splendide și umbreluțe din dantelă, și domnii, înmănușați și jobenați, curtenitori și galanți comandau, după capricii, profiterol, tort sau merengue-glacé, krantz, parfait Maréchal de cacao, aerat, fin și în același timp crocant. Aveau mare cerere les Coupes Jacques, prăjiturile Bibescu cu blat fondant, cremă de cacao și un vârf generos din frișcă naturală, vanilată, îngheţată de lămâie, cu zmeură sau cu caise, bomboanele Nestor sau șocolata elvețianului Suchard.

Puțină etimologie

COFETĂRIE

Denumirea de „cofetărie” vine de la „cofeturi”, un cuvânt din limba veche românească, preluat din limba greacă, ce însemna „bomboane, zaharicale”. În greacă se pare că a intrat din italianul „confetto” (bomboană) și corespundea cu latinescul „confectus” (făcut la un loc).

MARȚIPAN

Cuvântul marțipan a intrat în limba română din germanul Marzipan și are o istorie captivantă ce ajunge până la numele unei monede. Inventat acum 3.000 de ani în Persia, acolo unde migdalele, zahărul și apa de trandafir erau importate din India, marțipanul a călătorit în întreaga lume, adus, se pare, în Europa de niște neguțători venețieni.

Matapanus - cuvânt din latina medievală

În latina medievală cuvântul matapanus a fost folosit pentru a descrie o monedă venețiană bătută în 1193 și care îl reprezenta pe Isus Cristos pe tron. Aceste monede erau depozitate în mici cutii ornamentate. În jurul secolului al XV-lea, când monedele nu mai erau în circulație, cutiile au devenit recipiente decorative pentru depozitarea și servirea dulciurilor de lux; o astfel de cutie cu dulciuri se numea atunci în italiană marzapane. Un lux care s-a strecurat în cutie în secolul al XVI-lea este celebrul marțipan cu aromă de migdale, numit, așadar, în italiană, după cutia în care a fost depozitat.

Originea acestui matapanus a rămas necunoscută, dar a fost alterată în italiană de etimologia populară din latinescul Marci panis „pâinea lui Marcus”. Cuvântul latinesc medieval matapanus este, de asemenea, la originea termenului spaniol mazapán și a celui francez massepain.

Se pare ca la originea îndepărtată a cuvântului stă un cuvânt în arabă ( موثابان mawthābān) care înseamnă „rege care stă nemișcat”. Nimeni nu pare să accepte această explicație, dar, în același timp, nimeni nu are o idee mai bună.

Bibliografie:

  • Ion Mitican, „Strada Lăpușneanu de altădată”, Ed. Tehnopress, 2020.
  • Dan Silviu Boierescu, „Marii negustori, prăvălii pitorești, misterele tarabelor din vechile târguri”, Ed. Integral, 2019;
  • Marius Sala, „Romania orientală : terminologia culinară între est și vest” în „Parcours interculturels : être et devenir. Mélanges offerts à Pierre Morel” Ed. Peisaj, Québec, Canada, 2010;
  • https://www.etymonline.com/word/marzipan
  • www.dexonline.ro

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

code