Category: Lingvistică

Culori călătoare. Albastrul și piatra de azur

Grecii din Antichitate nu cunoșteau culoarea albastră. În Odiseea lui Homer, oceanul este descris ca ”o mare roșie ca vinul”, iar aceasta nu era o metaforă: nu se relata o scenă de luptă. Întinderea de apă trebuie să fi avut cam aceeași culoare ca acum. Multe civilizații ale trecutului nici nu au avut un cuvânt pentru „albastru”, ceea ce …

Continue reading

Ziua dovleacului

Bostan (dovleac) Cuvântul bostan (pe care dicționarul îl dă ca regionalism din Moldova și Transilvania) a intrat în limba română din limba turcă, unde însemna „livadă” . La originea îndepărtată a cuvântului bostan se află două cuvinte persane: „bo” (parfum) si „stan” (loc), în traducere: « grădină a parfumurilor, a mirosurilor plăcute ». De altfel, în anumite regiuni din …

Continue reading

Povești spuse de numele orașelor din Belgia (1)

people walking on street near brown concrete building during daytime

Roeselare / Roulers Sensul numelui acestui orășel flamand a fost aprig disputat de-a lungul secolelor. Cu toate acestea, cercetătorii au ajuns la concluzia că „Roes” ne duce înapoi la un vechi cuvânt gotic care înseamnă stuf, trestie. A doua parte a numelui Roeselare ne trimite la „laar”. „Laar” este vechiul cuvântul germanic hlaeris ce înseamnă …

Continue reading

„Bun îi vinul ghiurghiuliu!”. De la ghiul la ghiurghiuliu

red round fruit beside clear wine glass

Festivalul vinului, festivalul mustului, festivalul strugurilor. Și aproape întotdeauna se aude de undeva cântecul Mariei Tănase, „Bun îi vinul ghiurghiuliu”. Dar ce înseamnă și de unde vine ghiurghiuliu? Și are vreo legătură cu ghiulul, vulgarul inel împodobit cu rubine ? Ghiul Ghiulul este un inel bărbătesc de mari dimensiuni. Cuvântul „ghiul” provine din turcescul gül1 care înseamnă roză, …

Continue reading

Ciocolată la Veneția

Ilaria se opri la cofetăria nouă de lângă Ponte di Rialto; cumpără un tort cu pepite de ciocolată și dulceață de caise și-l întrebă pe cofetar dacă mai avea biscuiți cu fistic cules de la poalele vulcanului Etna. Ceru și un cornet plin cu biscuiți crocanți cu migdale, prăjiturele cu gust de portocale și fursecuri …

Continue reading

Cuvinte călătoare (46). Autumnale: castana

Cuvântul castană a fost modelat pe latinescul castanea, care desemnează atât pomul cât și fructul. Castanea provine de la adjectivul grecesc καστάνεια  / kastáneia , derivat în sine din κάστανον  / kástanon („castan”), împrumutat probabil dintr-o limbă din Asia Minor. In persană există cuvântul kastâne (copac) și provine din cuvântul sanscrit काष्ठ / kāṣṭha care desemnează copac, în general, sau ceva care este din lemn. Așadar, castanul a …

Continue reading

Cuvinte călătoare (45). De la film la piele

black and gray video camera

Pare surprinzător, dar cuvintele « film » și « peliculă » sunt înrudite etimologic. „Film” vine din vechiul cuvânt englez „filmen” care înseamnă „strat, piele”, derivat la rândul lui din vechiul cuvânt germanic „felma”. Acest vechi cuvânt germanic „felma” vine din rădăcina indo-europeană „pel” (piele). Se observă acum cum „pel” a dat latinescul „pellis” de unde avem „piele” și …

Continue reading

Ce secrete ascund numele orașelor din Belgia?

people walking on street near brown concrete building during daytime

Bruxelles / Brussel Bruxelles-ul a apărut acum mai bine de 1000 de ani în apropierea râului Senne…Care nu trebuie confundat cu romanticul râu Seine din Paris. Zona era una mlăștinoasă și cu multe insulițe. Se pare că numele Bruxelles-ului are legătură cu această zonă. Numele de Bruxelles vine dintr-o veche formă germanică – *brokaz (care …

Continue reading

Ciocolată la Veneția

aerial view photography of city during daytime

Ilaria se oprise în dimineața aceea la cofetăria nouă de lângă Ponte di Rialto; cumpărase un tort cu pepite de ciocolată și dulceață de caise și-l întrebase pe cofetar dacă mai avea biscuiți cu fistic cules de la poalele vulcanului Etna. Ceruse și un cornet plin cu biscuiți crocanți cu migdale, prăjiturele cu gust de …

Continue reading

Cuvinte călătoare (44). Mofturi și capricii

orange pendant lights

Jupân Dumitrache: „…Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mațe-fripte…! Fir-ai al dracului de pungaș!… Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă….” (O scrisoare pierdută, I.L.Caragiale) MOFTURI… Moft  este un cuvânt care a intrat în română din turcă. Termenul turcesc müft este un împrumut din persanul muft „lucru neînsemnat, care se poate căpăta gratis”. …

Continue reading

Cămașa românească din lada de zestre. O poveste dintotdeauna

macro photo of flowers

…lada de zestre avea în interior un mic sertar pentru salba de galbeni și alte podoabe, dar și pentru acte. Șiraguri de mărgeluțe, pietricele colorate, năsturași și bumbișori, fundițe mici cât fluturii de noapte, cerceluși cu boabe vișinii, pasmanterii aduse de marchitan, toate se găseau în cufărul de zestre. Cămașa românească sau ia Nu există …

Continue reading

Cuvinte călătoare (43). La spițer

brown wooden chopping board with black beans and brown dried leaves

Farmaciile nu au apărut pur și simplu, ele au derivat din băcăniile de odinioară, spații în care se vindeau alimente, mirodenii și plante aduse din Orient, unele dintre acestea având valoare terapeutică. Mirodeniile ajung pe rafturile băcăniilor ținute de negustori căutați, sunt ascunse în borcănele cu etichete misterioase sau în sertărașe secrete. La 1803, de exemplu, …

Continue reading

Ionel, Lizuca și chiseaua cu dulceață

strawberry cake on white ceramic plate

„Când am ajuns acasă, am înțeles de ce maiorul ieșise un moment cu cheseaua în vestibul — ca să-mi toarne dulceață în șoșoni.” „Lizuca porni însă hotărât spre măsuța cu dulceața și, înfigându-și două degete în chisea, le scoase împodobite cu o bucată nestatornică de șerbet.” Ionel, personajul lui I.L. Caragiale, goleşte chiseaua cu dulceaţă …

Continue reading

Povestea vorbei (3). „Nu pricep o boabă…”

yellow grapes fruits

În această expresie, cu semnificația „a nu pricepe nimic”, termenul boabă numește în mod propriu unul din componentele fructului depus în ciorchine (ca la vița de vie sau la agriș). Cuvântul boabă atrage atenția asupra cantității neglijabile. A da în boabe / a da în bobi Este cunoscută expresia „a da în boabe” („a da …

Continue reading

Cuvinte călătoare (42). Fistic și fistichiu

Fistic „arbore din ţările calde cu fructe conţinând sâmburi comestibili” este un cuvânt care are la origine cuvântul persan pištä pătruns în arabă (fostuq) şi în turcă (fıstık). Din turcă a venit la noi, unde avea o variantă veche fâstâk, mai apropiată de etimonul turc. Fistichiu De la acest cuvânt avem derivate ca fistichiu, „verde gălbui”, care poate fi un împrumut direct …

Continue reading