Încă din vechime, creatorii de artă plastică lucrau în „ateliere”. Unul dintre cele mai cunoscute ateliere renascentiste, de pildă, a fost cel din Florența, al lui Andrea Verrocchio, la care au ucenicit, printre alții, Leonardo da Vinci, Domenico Ghirlandaio ori Sandro Botticelli. Ulterior, Ghirlandaio își va forma propriul atelier, cel mai renumit ucenic al său …
Category: limba franceză
aug. 17
Poveștile cuvintelor (9). Calamarul și călimara
Calamarul este un gen de cefalopode comestible, cu corpul alungit, asemănătoare cu sepia, și având în jurul gurii zece tentacule. Româna a împrumutat cuvântul din franceză (calmar). Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, lucrurile devin surprinzătoare. În franceză, calamar (calmar) a intrat din italianul calamaro pe care îl regăsim în latinescul calamarius (o trusă …
aug. 13
Poveștile cuvintelor (8). Marmeladă
O poveste și o confuzie Marmelada este o „pastă alimentară obținută prin fierberea unor fructe proaspete, la care se adaugă zahăr.” În română a intrat din franceză, iar franceza îl are din…portughezul marmelada. Marmelada, în portugheză, înseamnă dulceață de gutui! Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, înțelegem și originea și de ce tocmai dulceață …
aug. 06
Poveștile cuvintelor (6). Glicină
Glicina este un arbust decorativ agățător, având flori asemănătoare cu ale salcâmului, albastre sau violet și foarte parfumate. Cuvântul „glicină” a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză, cuvântul este un derivat savant din greacă, din glukus care înseamnă „dulce”. Exact! Același „glukus” pe care îl avem în… glucide. Bibliografie: 2. Dexonline.ro; …
iul. 30
Poveștile cuvintelor (3). Siestă
Cuvântul siestă a a intrat în limba română din limba franceză. Limba franceză a împrumutat cuvântul din spaniolă (siesta). Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, aflăm că el vine din locuțiunea latină sexta (hora) care înseamnă « ora a șasea», adică miezul zilei. Chiar după masa de prânz resimțim o somnolență, amiaza fiind (mai ales vara, când …
iul. 26
Poveștile cuvintelor (2). Plajă
Cuvântul plajă a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză a venit din italianul piaggia, « loc plat și descoperit pe malul mării». Dacă mergem mai departe pe urma acestui cuvânt, aflăm că vine dintr-un vechi cuvânt grecesc ce însemna « oblic ». Plajă a desemnat mai întâi un mal în pantă lină, de care navele …
iul. 24
Poveștile cuvintelor (1). Parfum
Cuvântul „parfum” a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză, cuvântul „parfum” s-a format de la verbul latinesc „fumare” care însemna „a scoate fum”, „a fumega”. Pentru a obține un miros agreabil, altădată se ardeau bucăți de lemn, scoarță de copac sau tămâie. Bibliografie: 1. Dexonline.ro; 2. Le Dictionnaire Historique de la …
iun. 11
Pe drumul șampaniei. Les coteaux vitryats
64 km cu bicicleta, pe drumul șampaniei, de-a lungul podgoriilor și al versantilor însoriți, când albi de calcar, când verzi. Orașe vechi, cu nume din romanele istorice franceze, construite pe locul burgurilor medievale, o bisericuță cu acoperiș din olane, alta din secolul al XII-lea, urcată pe o colină și înconjurată de cruci strălucitoare. Lanuri de …
dec. 29
Un patiser genial și o prăjitură care se mănâncă „en un éclair”
Le Roi des Chefs et le Chef des Rois Paris, 1803. Pe Rue de la Paix (fosta Rue Napoléon), la numărul 25, undeva între Place Vendôme si Opera Garnier, Antonin Carême deschide o cofetărie de o frumusețe sofisticată. O numește Pâtisserie de la Rue de la Paix. Etalează în vitrină uluitoare pièces montées, niște construcții …
dec. 21
Réveillon la castel
La origine, le réveillon era o cină lungă ținută în Franța de acum două veacuri și ceva în serile anterioare Crăciunului și Anului Nou. Numele său derivă din cuvântul réveil (care înseamnă „trezire” și care la rândul lui vine din „éveiller”, moștenit din latinescul exvĭgĭlare, cl. evigilare, a se deștepta. Din același etimon latinesc româna îl are pe …
dec. 15
Clementine, mandarine
De unde vine cuvântul clementină? Care este originea mandarinei? Care este legatura dintre o tunică, un călugăr și un orfelinat? Cuvintele mandarină și clementină au intrat în limba română din limba franceză. Interesul pentru aceste cuvinte crește dacă mergem pe urma etimonului francez. « Mandarine » era un adjectiv care desemna o nuanță de portocaliu. Se presupune că era culoarea …
nov. 17
Culori călătoare. Albastrul și piatra de azur
Grecii din Antichitate nu cunoșteau culoarea albastră. În Odiseea lui Homer, oceanul este descris ca ”o mare roșie ca vinul”, iar aceasta nu era o metaforă: nu se relata o scenă de luptă. Întinderea de apă trebuie să fi avut cam aceeași culoare ca acum. Multe civilizații ale trecutului nici nu au avut un cuvânt pentru „albastru”, ceea ce …
oct. 24
Povești spuse de numele orașelor din Belgia (2)
Sătucul Charnoy – orașul Charleroi Istoria orașului Charleroi, la origine o cetate, este destul de recentă în comparație cu alte orașe din Belgia. Este cel mai tânăr oraș din Valonia, după Louvain-la-Neuve. Orașul apare pentru prima dată acum 350 de ani într-un registru parohial. Preotul satului Charnoy (pe care a fost construită cetatea) a apreciat …
oct. 02
Dominique Nasta – Membră a Academiei Regale a Belgiei. O premieră pentru disciplina cinematografică
Dominique Nasta, profesor și coordonator de studii cinematografice la Universitatea Liberă din Bruxelles, a devenit membră a Academiei Regale a Belgiei. O premieră pentru disciplina cinematografică. Licențiată în filologie germanică la Universitatea din București și doctor în filozofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles, Dominique Nasta conduce secția Cinema la ULB din 1991. A …
sept. 27
Misterul „fagurilor”. O poveste veche din Liège
Clément a visat dintotdeauna să fie cofetar. În visele lui, brioșe cu fructe confiate și stafide se lăfăiau pe platouri imense de ceramică de Delft. Cozonaci parfumați și pufoși stăteau așezați în vitrină lângă tarte cu mere caramelizate și dulceață de caise. În cofetăria din visul lui… De sute de ani, locuitorii din Liège și …
Comentarii recente