Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  2. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  3. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments
  4. Cuvinte călătoare (VII). Delicatese de Paște — 1 comment
  5. Cuvinte călătoare (X). Un cofetar genovez — 1 comment

Author's posts

Poveștile cuvintelor (4). Clepsidră

an hourglass with blue sand on a sandy beach

Hoțul de apă Clepsidra este un foarte vechi instrument de măsurare a timpului, ca perioadă sau ca interval de timp. Clepsidra nu determina ora, așa cum era cazul cadranelor solare, în Antichitate. Cuvântul “clepsidra” a intrat în limba română din limba franceză. Dacă mergem mai departe pe urma acestui cuvânt, aflăm că el provine din …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (3). Siestă

green and yellow heart shaped decor

Cuvântul siestă a a intrat în limba română din limba franceză. Limba franceză a împrumutat cuvântul din spaniolă (siesta). Dacă mergem mai departe pe urma cuvântului, aflăm că el vine din locuțiunea latină sexta (hora) care înseamnă « ora a șasea», adică miezul zilei. Chiar după masa de prânz resimțim o somnolență, amiaza fiind (mai ales vara, când …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (2). Plajă

black Ray-Ban Wayfarer sunglasses on beach sand

Cuvântul plajă a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză a venit din italianul piaggia, « loc plat și descoperit pe malul mării». Dacă mergem mai departe pe urma acestui cuvânt, aflăm că vine dintr-un vechi cuvânt grecesc ce însemna « oblic ».  Plajă a desemnat mai întâi un mal în pantă lină, de care navele …

Continue reading

Poveștile cuvintelor (1). Parfum

Cuvântul „parfum” a intrat în limba română din limba franceză. În limba franceză, cuvântul „parfum” s-a format de la verbul latinesc „fumare” care însemna „a scoate fum”, „a fumega”. Pentru a obține un miros agreabil, altădată se ardeau bucăți de lemn, scoarță de copac sau tămâie. Bibliografie: 1. Dexonline.ro; 2. Le Dictionnaire Historique de la …

Continue reading

Jurnal roman (II). Pe Via Appia Antica 

A treia zi la Roma Per pedes apostolorum pe Via Appia Antica, regina viarum Astăzi am ieșit pentru un timp din Roma și din timp. Via Appia Antica, catacombele, columbariile și mausoleele mi-au oferit un moment de răgaz, dar și o mare lecție de istorie. Via Appia, vechiul drum pietruit care le-a permis legionarilor romani …

Continue reading

Jurnal azer (3)

Baku, 25 noiembrie 2022 Către sfârșitul celei de a treia zile în Azerbaidjan, descopăr Balakhani (Balaxanı), un orășel aflat la periferia capitalei Baku. Altădată, pe la 1635, aici se afla un caravanserai. Balakhani (Balaxanı) este una dintre cele mai vechi așezări din Baku iar până să ajungem acolo traversăm câmpuri nesfârșite de sonde de petrol. …

Continue reading

Jurnal azer (1)

aerial view of city buildings during daytime

Niciodată nu mi-am imaginat că voi ajunge în Azerbaidjan. Peste mări și țări, undeva pe țărmul caspic. Dar cum „le hasard fait bien les choses”, pe 23 noiembrie 2022 în zorii zilei a început săptămâna mea în capitala azeră, alături de oameni fascinanți. O experiență filologică, profesională și umană la Azerbaidjan University of Languages. Baku, …

Continue reading

Jurnal roman (I)

brown dome concrete building near bridge at daytime

Prima seară la Roma Ajung la Roma într-o după-amiază caldă de început de iunie și știu că voi sta câteva zile în cartierul Trastevere. Mă intrigă numele, dar aflu repede că vine din latină, cum altfel?, de la Trans Tiberim adică dincolo de Tibru. Într-adevăr,  ca să ajungi la Trastevere trebuie să treci Tibrul. Citesc …

Continue reading

Pe drumul șampaniei. Les coteaux vitryats

64 km cu bicicleta, pe drumul șampaniei, de-a lungul podgoriilor și al versantilor însoriți, când albi de calcar, când verzi. Orașe vechi, cu nume din romanele istorice franceze, construite pe locul burgurilor medievale, o bisericuță cu acoperiș din olane, alta din secolul al XII-lea, urcată pe o colină și înconjurată de cruci  strălucitoare. Lanuri de …

Continue reading

Etimologii ciudate (20). Pe plajă la Mamaia

Chelneri în vestoane albe, purtând tăvi cu băuturi răcoritoare, bere și înghețată, se strecurau cu abilitate printre sutele de trupuri bronzate, chaise-longues-uri, umbrele și saltele pneumatice. Le făceau concurență bragagiii, cărându-și marfa în butoiașe instalate pe cărucioare cu două roți, vânzătorii cu porumb fiert, puii de tătar cu năut, floricele calde, semințe, șiraguri de margele …

Continue reading

Carte poștală din Amsterdam

Ajung la Amsterdam într-o dimineața luminoasă de aprilie. Ies din Gara Centrală și-mi strâng ochii din cauza soarelui. Mă surprinde o rafală rece dinspre Amstel, îmi ridic gulerul vestei și îmi pun mănușile. Vreau să ajung pe Prinsengracht și apoi pe Herengracht, în acea parte a Canalului Lorzilor cunoscută sub numele de Curba de Aur. …

Continue reading

Jurnal azer (2)

Baku, 24 noiembrie 2022 Pe drum spre Marea Caspică După-amiază merg să văd Marea Caspică. Traversez capitala. Building-uri de beton și sticlă, gigantice și cu arhitectură sofisticată, modernă, mărginesc autostrada cu cinci benzi pe direcția de mers. Ies din Baku și mă îndrept către mare. Nu înțeleg nimic din ce scrie pe indicatoare. Azera este …

Continue reading

Enigma boieroaicelor

crystal chandelier turned on

La 11 ianuarie 1795, într-un trecut îndepărtat și friguros, din porunca lui Mihai Vodă Suțu, domnul Moldovei, se dispune întocmirea unui act prin care 37 de boieroaice erau poftite să fie ospătate la Curtea Domnească. …În cămările Doamnei, masa urma după același ighemonicon. Vinul dulce se ridicase în obrazul jupânițelor, care ciripeau vesele, leganandu-se într-o …

Continue reading

Ultima noapte a lui Undrea

aerial shot of buildings

La turnul cel mare al Curții Vechi, orologiul cu un singur ac bătu rar de zece ori. În ultima noapte a lui Undrea, în orașul deochiului și al blestemelor și al damblalelor, o lumină străvezie ca sticla vopsea cu albastru ferestrele. Era ceasul când nasc spaimele și se aud pași și voci stranii prin podurile …

Continue reading

Un patiser genial și o prăjitură care se mănâncă „en un éclair”

Le Roi des Chefs et le Chef des Rois Paris, 1803. Pe Rue de la Paix (fosta Rue Napoléon), la numărul 25, undeva între Place Vendôme si Opera Garnier, Antonin Carême deschide o cofetărie de o frumusețe sofisticată. O numește Pâtisserie de la Rue de la Paix. Etalează în vitrină uluitoare pièces montées, niște construcții …

Continue reading

Load more