O poveste înghețată

În 1686, un anume Francesco Procopio dei Coltelli din Sicilia cumpără o dugheană de la niște armeni care vindeau cafea în Saint-Germain. Imediat deschide vizavi de La Comédie Française, pe rue de l’Ancienne Comédie, la numărul 13, prima cafenea-gelaterie din Paris. O numește Procope.

Vechii romani își punctau mesele somptuoase cu nivatae potiones („băuturi congelate”). Împaratul Nero Claudius Caesar (37-68 e.n.) obişnuia să-şi trimită slujitorii în munţi pentru a-i aduce zăpadă, la care bucătarii săi adăugau fructe şi siropuri preparând ceva ce semăna cu îngheţata.

Mai târziu, în secolul al IX-lea găsim în Sicilia o formă „timpurie” de sorbet creată din infuzii de apă cu gheață, ierburi, condimente și zahărul din trestie, adus de arabi.

Adevărata înghețată cremoasă a apărut și mai târziu, în China, în jurul anului 200 d. Hr., când laptele congelat a fost amestecat cu budinca de orez. Înghețata a ajuns în Europa în anul 1295, datorită exploratorului venețian Marco Polo.

Înghețata a fost introdusă mai târziu în Franța de regalitatea italiană, când Catherine de Medici s-a căsătorit cu regele francez Henric al II-lea, în 1533. După câțiva ani, acest desert a ajuns și la publicul larg, găsindu-se la cafenelele din Paris în anii 1700.                                                     

În 1686, un anume Francesco Procopio dei Coltelli din Sicilia cumpără o dugheană de la niște armeni care vindeau cafea în Saint-Germain. Imediat deschide vizavi de La Comédie Française, pe rue de l’Ancienne Comédie, la numărul 13, prima cafenea-gelaterie din Paris. O numește Procope.

Procope, rue de l’Ancienne Comédie 13, la Paris

Le Procope există și astăzi în centrul Parisului. Restaurantul este remarcabil prin somptuozitate, lux și eleganță. Scara cu balustradele frumoase ce amintesc de cele ale balcoanelor pariziene, saloanele luxoase și pereții aurii, plini de istorie, portretele iluminiștilor Diderot și Voltaire dau restaurantului Procope aerul unui muzeu.  

 Le Procope – cea mai veche cafenea-gelaterie din Paris, sursă foto: https://www.procope.com/

     

  Le Procope – cea mai veche cafenea-gelaterie din Paris, sursă foto: https://www.procope.com/
 Le Procope – cea mai veche cafenea-gelaterie din Paris, sursă foto: https://www.procope.com/

La Procope puteai savura altădată o cafea stând la una dintre mesele din saloanele rafinate și puteai citi presa în liniște (La Gazette, Le Mercure Galant). Cu vedere spre La Comédie Française, cafeneaua a devenit rapid un loc foarte la modă, atrăgând întreaga elită intelectuală a epocii. La Fontaine, Racine, Diderot și d’Alembert, Beaumarchais, Voltaire obișnuiau să se întâlnească la Procope.

Mult timp, cei care au vrut să comande înghețată la Procope s-au putut bucura de înghețata tradițională italiană servită într-o ceașcă mică, delicată. Dintre diversele rețete oferite, cele mai populare au fost granitele cu suc de lămâie și portocale (numite „ape cu gheață”), sorbetele de căpșuni și înghețata cu scorțișoară și frangipane.  

Țările Române – ghețăria de la Curtea lui Brâncoveanu

În Țările Române, înghețata a fost gustată prima dată la Curtea lui Constantin Brâncoveanu. Domnitorul, ale cărui tabieturi rivalizau cu acelea de la cele mai sofisticate curți renascentiste, avea chiar un ghețariu săpat în pamânt și un slujitor care se îngrijea ca întotdeauna în „legniță“ (ghețărie) să fie sorbeturi, apă, fructe și vin, creme înghetate și siropuri groase pentru ospețele domnești.

La București

Pe la 1810, Consulul Angliei la București, W. Wilkinson, nota în Însemnările sale zilnice că: „la nordul orașului există un loc numit Heleșteu, un lac la vreo milă depărtare de oraș (…) unde este o cafenea în care se pot cumpăra înghețate și alte racoritoare.“

La Iași

Și la Iași, în casele logofătului Constantin Balș, în camere pline cu buchete de flori, doamnele timpului luau cafea, înghețată și siropuri, în timp ce domnii jucau cărți, „whist“ sau „boston“.

Tot la Iași, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, după plimbarea de după-amiază din Copou, trăsuri, calești și alte acareturi ale boierimii stilate coborau spre Ulița Sârbească (actuala strada Lapușneanu). Se opreau negreșit la cofetăria Tuffli.

Cofetăria Tuffli umplea galantarele numai cu bunătăți: rahat proaspăt, halvale, praline delicioase, fondante parfumate, ciocolată aromată, baclavale și tot soiul de prăjituri din făină, zahăr, nuci, unt, smântână, scorțișoară, fragi și zmeură.

Vara, la măsuțele rotunde de afară se instalau cuconițele târgului. Cu toalete splendide și umbreluțe din dantelă, cu „mănuşi lungi până la cot”, ele mâncau îngheţată din fragi, zmeură, lămâie, portocale şi trandafiri, lipăind uşor ca pisicile.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

code