Papirus Papirusul este o plantă erbacee acvatică cu tulpina formată din foițe membranoase, care crește mai ales în Delta Nilului și în Africa Centrală (Cyperus papyrus). Papirusul este și un material sub formă de foiță, obținut de egipteni și romani din tulpina acestei plante, pe care se scria în Antichitate; un vechi manuscris pe un astfel …
Tag: etimologie
oct. 16
Cuvinte călătoare (XXV). „Lalele, lalele, frumoasele mele lalele…”
Laleaua (tulipa) are un trecut „glorios“ şi, la un moment dat, a stârnit pasiuni aprinse, a provocat crize economice şi a scris istoria unei epoci. Adorată de războinici Adorată de războinicii de prin văile din Tianshan, lalelele decorau frontiera dintre China, Rusia şi Afganistan, cu flori roşii, mici, vesele, adaptandu-se la vremea rece şi vânturile …
oct. 11
Cuvinte călătoare (XXIV). Spania între „Piel de Toro” și „insula iepurilor”
Poate că nu ați auzit niciodată de asta, dar spaniolii se referă uneori la țara lor ca la Piel de Toro (Piele de taur). Acest lucru se datorează imaginației geografului grec Strabon care a comparat forma țării cu pielea unui taur întinsă la soare și este, probabil, o referință la activitățile legate de corrida. De …
oct. 09
Cuvinte și povești cu parfum de epocă (V). Povestea unei peruci de la Sibiu
Cuvântul a ajuns la noi din franțuzescul „perruque”. Informații despre primele peruci purtate la noi nu avem, în afară de portretul cu impozanta coafură-perucă a lui Dimitrie Cantemir; portretul este un document vizual care atestă folosirea ei. Însă în 1716, când își tipărește portretul în Descrierea Moldovei, Cantemir se află in Rusia. O scurtă istorioară …
oct. 07
Etimologii ciudate (IX). Trivial: vorbe la colțul străzii
„Trivial” înseamnă lipsit de originalitate, comun, obișnuit, banal, vulgar, care vădește lipsă de pudoare. Dar să săpăm puțin mai adânc în etimologie … Originea cuvântului „trivial” se găsește în latinescul „trivium”, care înseamnă „răscruce de trei drumuri” (de la tri-, „trei” și -vium care ne vine de la via, „drum, cale”). „Trivium” a preluat treptat …
sept. 25
Cuvinte călătoare (XXIII). Cine era Șeherezada?
„Ajunsă aici, Şeherezada văzu zorii mijind şi tăcu. Califul, însă, vrăjit de povestea ce-o auzise, se sculă, încuie uşa iatacului ei, îşi puse pecetea pe uşă şi plecă…” Dar cine era Şeherezada? O făptură care se întrupează dintr-un nor de parfum de cedru și bergamotă, cu o centură cu bănuți de aur pe șoldurile de …
sept. 24
Etimologii ciudate (VIII). Fata cu ochi de peruzea
Peruzeaua este o „piatră semipreţioasă, opacă, de culoare albastră-verzuie” și este un termen sinonim al lui turcoază. La originea îndepărtată a cuvântului peruzea se află persanul pērōzä care înseamnă „victorios; fericit” și care a pătruns în turcă. Din turcă l-am luat noi şi alte limbi balcanice (neogreacă, albaneză, sârbă), dar şi rusa (birjuzá). Cuvântul peruzea face parte din seria de nume de …
sept. 16
Cuvinte călătoare (XXII). Zen! Origami, ikebana, mikado, yakuza.
Fie că este vorba de lumea culinară, artă, recreere, medicină alternativă sau rituri războinice, Imperiul Soarelui Răsare a fascinat întotdeauna Occidentul, iar aceasta se vede în vocabularul nostru. Cuvintele japoneze din limba română nu sunt împrumutate direct din japoneză, ci au ajuns la noi prin diverse limbi europene, cel mai adesea prin franceză. Dacă vrem …
sept. 13
Cuvinte călătoare (XXI). Evadări textile. Povestea celor o mie și una de țesături
Orientul evocă peisaje îndepărtate și misterioase, splendoare somptuoasă, parfumuri și culori. Timp de secole, a fost pentru Occident sursa cunoștințelor savante în astronomie, matematică și medicină precum și a mirodeniilor, a parfumurilor și a țesăturilor prețioase. Țesăturile de aur, catifelele orientale, purpurii, mătasea, brocartul au ridicat prestigiul proprietarilor lor bogați și puternici, nobili și ecleziastici, …
sept. 09
Etimologii ciudate (VII). Emirul-Amiral
În limba română cuvântul „amiral” a intrat din franceză. Dar dacă vom merge mai departe, vom descoperi că « amiral” vine din arabul „amīr al-‘ālī”, termen în care îl recunoaștem pe « أمير » (ʾamīr sau emir) ce înseamnă « mare șef, mare comandant ». Istoricii latini l-au transformat pe „amīr al- ‘ālī” în « amiralis” și din latina medievală cuvântul a …
sept. 02
Etimologii ciudate (VI). Carpe diem! Toamnă, automne, otoño, autumno, outono, herfst, Herbst, harvest, oogst…
Cuvântul „toamnă” (franceză – automne, spaniolă – otoño, portugheză – outono, italiană – autumno) ne vine din latinescul automnus pe care Anticii l-au apropiat de participiul unui vechi verb latinesc ce însemna „a crește” – augeo. Automnus înseamnă, prin urmare, anotimpul care se mărește, care se îmbogățește. Anotimpul abundenței, al recoltei. Dar există un verb …
aug. 27
Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete.
« Colo-n palate de mărgean/ Te-oi duce veacuri multe. » (Eminescu) Cuvântul mărgean („coral”), termen existent şi în dialectele sud-dunărene (aromână mirgeane, meglenoromână mirgean) are la originea îndepărtată cuvântul persan marvarit care însemna „perlă”. Termenul persan a intrat în arabă, unde marğān a căpătat sensul de „coral”, care s-a transmis şi împrumutului mercan din limba turcă. Din turcă a fost apoi împrumutat de toate limbile balcanice (română, …
aug. 25
Cuvinte și povești cu parfum de epocă (II). La Belle Epoque, o cofetărie de bonton și prăjitura Savarin
Cuconițele, cu toalete splendide și umbreluțe din dantelă, cereau café-frappé în pahare înalte cu cafea rece ca gheața în care înota o bilă mare de înghețată de vanilie, încununată de frișcă. Din când în când sorbeau grațios cu paiul din sonde de cristal oranjadă și citron pressé. La Belle Epoque Se întâmpla în a doua jumătate a secolului …
aug. 16
Cuvinte și povești cu parfum de epocă (I). Charlotte (șarlotă) – un desert regal
Charlotte „șarlota” visurilor noastre, este un desert clasic (cremă făcută din lapte, ouă, frișcă, gelatină cărora li se adaugă și fructe). Cuvântul « șarlotă » este un împrumut din franceză (charlotte), cu același sens, atestat la 1804 în « Souvenirs sur Paris » a lui August von Kotzebue. La noi apare prima dată la începutul secolului 20 în « Enciclopedia română » …
Comentarii recente