La curțile domnești și boierești, ospețele se terminau cu oarece dichis, la care prostimea nici nu îndrăznea să viseze : fețe domnești, Mitropolit, arhierei, boieri sau oaspeți picați peste noapte, toți se nărăviseră la obiceiuri levantine : cafea, dulceață, narghilea și siestă. Șerbeturi, cofeturi, filigene cu cafea arabica La urma ospățului nu lipseau șerbeturile și cofeturile, tăvile …
Tag: etimologie
mart. 06
Cuvinte migratoare (6). Un cofetar genovez în Revista Timpul Germania
Povestea gotică, de Oana Topală (fragment) Gio Batta Cabona visase dintotdeauna să fie cofetar. În visele lui, brioșe, cu fructe confiate și stafide care strânseseră în ele tot soarele Toscanei, se lăfăiau pe platouri imense de porțelan. Cozonaci parfumați și pufoși stăteau așezați în vitrină, lângă torturi cu pepite de ciocolată albă și dulceață de caise. …
feb. 21
Cuvinte călătoare (XXXVII). „Lumea toată ne părea o portocală!”
Cuvântul portocală este atestat în română la 1750 și este luat din greacă. Pentru a-i arăta originea, este necesar să luăm în discuţie termenul francez orange, care înseamnă acelaşi lucru. 🍊 Orange Acesta apare în secolul 13, la început sub forma pume orange, devenită spre 1300 pomme d’orange (orange este înregistrat abia în secolul 16). Pomme d’orange este un calc, o traducere a vechiului italian melarancia (astăzi arancia), care …
feb. 21
Cuvinte migratoare (5). Ciocolată la Veneția în Revista Timpul Germania
Povestea gotică, de Oana Topală (fragment) Ilaria se oprise în dimineața aceea la cofetăria nouă de lângă Ponte di Rialto; cumpărase un tort cu pepite de ciocolată și dulceață de caise și-l întrebase pe cofetar dacă mai avea biscuiți cu fistic cules de la poalele vulcanului Etna. Ceruse și un cornet plin cu biscuiți crocanți cu …
feb. 16
Cuvinte călătoare (XXXVI). O fi dragoste? O fi amor ?
Nu se știe de ce verbul latinesc amare nu a supravieţuit în română. Pe amo, amare şi amor le găsim moștenite în franceză (aimer, amour, tomber amoureux /amoureuse); în italiană (amare, amore, innamorarsi) şi în spaniolă (amar, amor, enamorarse). În româneşte, cuvintele: amoros, amorez, a se înamora şi a se amoreza sunt franţuzisme, cel mai probabil, din limbajul vodevilurilor, iar amor (cu forma livresca amur) este un latinism. …
feb. 06
Cuvinte călătoare (XXXV). Povestea unei gazete
La Veneția La mijlocul secolului al XVI-lea, la Veneţia se vindeau ziare periodice cu veşti despre vapoarele venețiene aflate pe mare, despre întreprinderile veneţiene din Levant şi despre evenimentele epocii. Aceste foi volante cu informații se numeau gazeta delle novità, pentru că se vindeau la preţul unei gazeta. Veneția era pe atunci unul dintre porturile cele mai importante …
ian. 25
Cuvinte migratoare (2). Pergament în Revista Timpul Germania
Istoria cuvântului pergament ne arată că la originea sa îndepărtată stă numele unui oraș în Asia Mică, Pergam (în greacă, Pergamon), situat nu departe de Marea Egee. În prezent, ruinele anticului Pergam se găsesc în nordul și vestul orașului Bergama, în Turcia. Orașul Pergam este menționat în documente la anul 400 î.Hr., fiind capitala unui regat elenistic …
ian. 23
Etimologii ciudate (XVI). „În Divanul ad-hoc din Moldova…”
« Între țăranii fruntași care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era și moș Ioan Roată, om cinstit și cuviincios … » « În sfârșit, după multe dezbateri furtunoase urmate în Divanul ad-hoc, s-a încuviințat „Unirea”, și apoi deputații s-au întors fiecare pe la vetrele …
ian. 21
Povești de demult (III). Făbricuța de fidea de la Văcărești
Fabrica de fidea de lângă mănăstirea Văcărești La începutul secolului XIX, în apropierea mănăstirii Văcărești, lângă București, se făceau cele mai bune macaroane într-o fabrică ridicată încă din vremea domnitorului fanariot Constantin Hangerli (1797-1799). Făbricuța mai producea fidea și arpacaș, având ergalii (adică instalații) de aramă și de lemn. În vremea lui Caragea Vodă, un anume Nichifor …
ian. 20
Cuvinte migratoare (1). «Alles Walzer!» în Revista Timpul Germania
Cuvintele sunt ca păsările, nu țin cont de frontiere. Fie că au venit de la vecinii noștri din Europa, fie că au venit de la capătul lumii, cuvintele călătoare au zburat și și-au făcut cuib în limba română. Din Evul Mediu, în valuri succesive, mii de cuvinte ne-au trecut frontierele, aduse de neguțători sau de …
ian. 17
Cuvinte călătoare (XXXIV). Glamour la Hollywood
Din lumea literelor în cea a vrăjitoriei Sinonim cu farmec, senzualitate, eleganță, frumusețe magică, termenul glamour este ușor de identificat ca un cuvânt din engleză; este un cuvânt recent în română, unde împrumutul a intrat ca un americanism cu sensul de farmec. Totuși, cuvântul glamour a făcut o călătorie uluitoare, a plecat din lumea literelor, …
ian. 13
„Weekend la München – jurnal atipic” în Revista Timpul Germania
12 noiembrie 2021 Am ajuns la München într-o seară colorată și rece de toamnă bavareză, cu frunze lipite de asfaltul umed și iederă roșie agățându-se tenace de zidurile caselor. Turnurile cu ceas din Altstadt, piețele vechi, clădirile gotice și fațadele baroce erau învăluite într-o ceață albă, lăptoasă. O secundă am crezut că o ninsoare ușoară …
ian. 09
Vacanță în Haute-Savoie (II). Once upon a time in La Clusaz
La Clusaz – stațiunea alpină cu picioarele în zăpadă și cu capul în nori La Cluzas este un sat în Alpii francezi, situat la o altitudine de 1040 metri, numără 1.700 de locuitori, o mulțime de magazine, restaurante, terase și baruri, patiserii și brutării, o piață săptămânală, un mic cinematograf, o bibliotecă publică, un spațiu …
dec. 27
Cuvinte călătoare (XXXIII). Pralina: petrecere la castel
… pe masă urme de miere, de zahăr și de fructe confiate. Norișori de făină încețoșează aerul și două degete strivesc deasupra mesei o felie de lămâie. O explozie de stropi și de senzații intense ajunge până la vizitatorul curios. O mână subțire, albă închide repede ușa… În 1636, la Montargis, nu departe de Orléans, …
dec. 23
Cuvinte călătoare (XXXII). Pe masa de Crăciun (2)
COZONAC Dintotdeauna a fost cuceritor, cu stafide și cu mirodenii aduse de pe tărâmuri îndepărtate, praftorisit cu ape de portocale și zahar de trestie, aromit cu păstai de vanilie din care boieroaicele din vremuri de demult se nărăveau și se răsfățau. «Cozonac» este un cuvânt înregistrat abia în „Dicționarul francez-român” al lui Ponbriant, deci la …
Comentarii recente