dec. 23
COZONAC Dintotdeauna a fost cuceritor, cu stafide și cu mirodenii aduse de pe tărâmuri îndepărtate, praftorisit cu ape de portocale și zahar de trestie, aromit cu păstai de vanilie din care boieroaicele din vremuri de demult se nărăveau și se răsfățau. «Cozonac» este un cuvânt înregistrat abia în „Dicționarul francez-român” al lui Ponbriant, deci la …
dec. 22
Sarmalele Sarmalele reprezintă mâncarea tradițională de Crăciun. Ca alte nume de mâncăruri orientale (ciorbă, ciulama, iahnie, musaca, chiftea, tarhana), denumirea acestui fel de mâncare vine din turcă unde sarmak înseamnă „a rula”, „a învârti”. O serie de cuvinte regionale au același sens : gălușcă, perișoară. Piftia Nelipsită pe masa de Crăciun este piftia, al cărei nume …
dec. 20
În trecut … …la han totul era amenajat în stil rustic: terasa arăta ca o mustărie, căruțe cu coviltir în curte, voltă de viță-de-vie, struguri în vase de lut pe fiecare masă, dovleci pe margini, un război de țesut, velințe populare, o ladă de zestre, ștergare, ulcele… Hangița Porțile hanului erau deschise din zori și …
dec. 10
Șerbetul În 1783 în Muntenia, între două războaie ruso-otomane, Vodă Caragea îl servește pe consulul Rusiei la curtea sa nu doar cu dulceață și cafea, ci și cu șerbet. Șerbetul se prepară prin fierberea cu zahăr sau sirop de zahăr a sucului fructelor stoarse. Pentru Auguste Lancelot, călător pe meleagurile noastre, șerbeturile sunt fondante, siropoase și …
dec. 06
„Orașul pare tava unui bragagiu, garnisită cu alviță, sugiuc și zaharache alb. Totu-i alb.” (Ion Minulescu, Corigent la limba română) Pe la 1800 prăvăliașul se poate îndulci cu o bucată de halva cu nuci care se face în București. Boierii și negustorii, oameni cu dare de mână, sunt mari amatori de confeturi. Pe lângă prăjiturile …
dec. 06
Pe la 1800, pe lângă stăpânii de prăvălii se aciuaseră pe malurile Dâmboviței și o mulțime de venetici de toate soiurile. Greci iubitori de tzatziki, osmanlâi care ar fi dat orice pentru o baclava însiropată cu apă de trandafiri, arbănași care făceau din simigerie o artă, evrei atât de iscusiți încât vineri seara pregăteau pește …
dec. 05
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, aflat la Iași, un anume doctor Weinberg remarca, nu fără un pic de iritare, obiceiul boieresc de a trata musafirii cu dulcețuri: oricât de des ai vizita familia, fie și o dată sau de două ori pe zi, o tratație trebuie să ți se ofere, căci așa cere obiceiul …
nov. 30
Lada de zestre Zestrea e averea cuiva, dar se referă mai ales la obiectele pe care le primește o fată când se mărită. Iar lada de zestre este lada în care se strâng, de-a lungul anilor, rând pe rând, aceste obiecte: haine ale miresei (cămăși, fote, ilice, albituri), dar și așternuturi, ștergare, fețe de masă, …
nov. 25
Expresia „a drege busuiocul” înseamnă „a repara o gafă”, „a căuta să ștergi o impresie rea” sau „a salva aparenţele”. Însă cum s-a născut această sintagmă? Cum poate fi dres, reparat…busuiocul? A dispărut un cuvânt Expresia iniţială era „a drege cu busuiocul“ şi se referea la vinul în curs de acrire, căruia producătorii se străduiau …
nov. 08
În secolul al XVIII-lea, mirodeniile sunt aduse în desagi şi burdufuri, trec prin munţi şi vămi, sunt plimbate prin târguri, oraşe, sate. Ajung pe rafturile băcăniilor, sunt ascunse în borcănelele spiţeriilor, sunt amestecate în mâncăruri şi băuturi, dulceţuri şi plăcinte. Şi pentru că ele „dreg“, schimbă întrucâtva gustul, culoarea, consistenţa mirosul, capătă numele de dresuri. Drumul …
oct. 16
Laleaua (tulipa) are un trecut „glorios“ şi, la un moment dat, a stârnit pasiuni aprinse, a provocat crize economice şi a scris istoria unei epoci. Adorată de războinici Adorată de războinicii de prin văile din Tianshan, lalelele decorau frontiera dintre China, Rusia şi Afganistan, cu flori roşii, mici, vesele, adaptandu-se la vremea rece şi vânturile …
oct. 13
Pe la 1840, de cum dădea prima zăpadă, Bucureștii și Iașii se pregăteau de baluri. Și cum la bal nu se mergea oricum, mai întâi de toate se căutau haine adecvate. Rochii elegante și scumpe, bijuterii prețioase și pretențioase, botine rezistente și fine, cu năsturași înveliți in mătase, dantele ca pânza de păianjen, mănuși parfumate …
oct. 09
Cuvântul a ajuns la noi din franțuzescul „perruque”. Informații despre primele peruci purtate la noi nu avem, în afară de portretul cu impozanta coafură-perucă a lui Dimitrie Cantemir; portretul este un document vizual care atestă folosirea ei. Însă în 1716, când își tipărește portretul în Descrierea Moldovei, Cantemir se află in Rusia. O scurtă istorioară …
aug. 21
Oana Topală este licențiată a Universității „Al. I. Cuza” din Iași – filologie modernă (română-franceză, cu o licență în lingvistică) și filosofie (cu o licență în studii europene). Din 2010 este profesor colaborator al Institutului Limbii Române și predă cursuri de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă …
iul. 09
Băcăniile … erau doldora de icre negre moi, pește afumat, pește sărat, batoguri de cegă și morun, zacuști, cârnăciori de vițel, de căpriori, foie-gras, brânzeturi cu mucegai, pastrămuri de toate genurile. Se lăfăiau mușchiuleți fierți, afumați și învârtiți în sfoară, fazani întregi fazendați și afumați după rețete vânătorești, șunculițe de Praga, slăninuțe cu șorici ținute …
Comentarii recente