Category: călătorii

O poveste înghețată

În 1686, un anume Francesco Procopio dei Coltelli din Sicilia cumpără o dugheană de la niște armeni care vindeau cafea în Saint-Germain. Imediat deschide vizavi de La Comédie Française, pe rue de l’Ancienne Comédie, la numărul 13, prima cafenea-gelaterie din Paris. O numește Procope. Vechii romani își punctau mesele somptuoase cu nivatae potiones („băuturi congelate”). …

Continue reading

Distileria de lichior și cofetăria olandeză. O poveste de la 1672

structures near body of water

Trebuia să ajungă la fosta distilerie de lichior de struguri. Știa că acolo se ascunde cofetarul. Distileria de lichior nu mai exista demult, pe locul acela se ridica acum o prăvălie. Nu se știe care a fost prima fabrică de zahăr din Amsterdam. Se știe doar că în 1597 existau doar trei astfel de fabrici, …

Continue reading

Un farmacist enigmatic și un conte suedez la Paris. O poveste de la 1789

bridge during night time

Rue Saint-Honoré 115 Aproape de Jardins de Tuileries, pe rue Saint-Honoré, se găsește la numărul 115 cea mai veche farmacie din Paris. Nu se știe cu exactitate când și cum a apărut acolo și nici cine au fost primii proprietari. Oamenii încep să vorbească de apoteca și de apotecarul de pe rue Saint-Honoré cam de …

Continue reading

Un belgian înstărit din Limburg la București. O poveste din 1869

Era pe vremea unei Belle Époque, cu ieșiri la Șosea, cu după-amieze tihnite pe Corso, în compania unei ceșcuțe de cafea cu caimac, a unui sorbet ușor ca fulgul, a unui delicates din șocolată sau a unui dulceț cu limonadă la una din cofetăriile urbei… La Belle Époque Se întâmpla către sfârșitul secolului al XIX-lea, pe …

Continue reading

De la Bruxelles la București. O poveste din 1857

red raspberries and chocolate sticks

Bruxelles, 1857 Povestea începe în 1857 la Bruxelles, atunci când Jean Neuhaus, un spițer elvețian din Neuchâtel, deschide o farmacie în Galeriile Regale Saint-Hubert. Vinde acolo nu numai medicamente ci și tot felul de dulciuri farmaceutice : bomboane de tuse, tablete de ciocolată amară, bomboane cu miere pentru durerea de gât și lemn-dulce pentru durerea …

Continue reading

Jurnalul islandez. Ziua 6

Peisaje uluitoare, drumuri fabuloase și plimbare selenară pe scurgerea de lavă… Bun venit la Landmannalaugar! În a șasea zi în Islanda am plecat spre Landmannalaugar să vedem câmpurile de lavă.   Accesul spre Landmannalaugar este posibil doar de la mijlocul lunii iunie până la mijlocul lunii septembrie și doar cu un 4×4, așa că the …

Continue reading

Povești de demult (V). Paștele la românii din vechime. Din curțile târgoveților la Curtea Domnească

Sărbătorile Paștelui, odinioară De Paște, „cucoana Marghioala Rosetti miluia toată lumea, proteja pe toţi asupriţii, iar casa ei devenise un izvor de binefacere pentru fetele scăpătate; le aduna hrănindu-le din averea ei şi punându-le să lucreze la covoare bogate pentru sfintele biserici şi la haine pentru săraci, astfel că saloanele ei semănau ca nişte ateliere …

Continue reading

Cuvinte migratoare (6). Un cofetar genovez în Revista Timpul Germania

two-layered cake with citrus fruit and strawberry toppings

Povestea gotică, de Oana Topală (fragment) Gio Batta Cabona visase dintotdeauna să fie cofetar. În visele lui, brioșe, cu fructe confiate și stafide care strânseseră în ele tot soarele Toscanei, se lăfăiau pe platouri imense de porțelan. Cozonaci parfumați și pufoși stăteau așezați în vitrină, lângă torturi cu pepite de ciocolată albă și dulceață de caise. …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXXVII). „Lumea toată ne părea o portocală!”

oranges on top of gray wooden table

Cuvântul portocală este atestat în română la 1750 și este luat din greacă. Pentru a-i arăta originea, este necesar să luăm în discuţie termenul francez orange, care înseamnă acelaşi lucru. 🍊 Orange Acesta apare în secolul 13, la început sub forma pume orange, devenită spre 1300 pomme d’orange (orange este înregistrat abia în secolul 16).  Pomme d’orange este un calc, o traducere a vechiului italian melarancia (astăzi arancia), care …

Continue reading

Cuvinte migratoare (5). Ciocolată la Veneția în Revista Timpul Germania

chocolates with box on white surface

Povestea gotică, de Oana Topală (fragment) Ilaria se oprise în dimineața aceea la cofetăria nouă de lângă Ponte di Rialto; cumpărase un tort cu pepite de ciocolată și dulceață de caise și-l întrebase pe cofetar dacă mai avea biscuiți cu fistic cules de la poalele vulcanului Etna. Ceruse și un cornet plin cu biscuiți crocanți cu …

Continue reading

Jurnalul islandez. Ziua 4

water waves hitting the shore during daytime

La ferma islandeză Efsti Datur Cu o seară înainte ajunsesem la Hostelul Efsti Datur. În mijlocul unui câmp, nu departe de un izvor termal, am descoperit o fermă cu acoperișul argintiu si zidurile verzi care contrastau cu griul mină de creion al rocilor vulcanice. Ferma fusese transformată în hotel și am avut ocazia acolo să …

Continue reading

Jurnalul islandez. Ziua 3

Deși am fi putut călători în Islanda cu GPS sau cu Waze, nu am făcut asta. Am vrut să descoperim Islanda à l’ancienne, cu hărțile și atlasele în brațe, cu roadbook-ul de la agenția de voiaj și cu notițele pe care ni le făcuserăm înainte de a pleca din Belgia. Islandezii sunt foarte în avans …

Continue reading

Jurnalul islandez. Ziua 2

Orga bazaltică de de la Gerðuberg A doua zi erau 6º, vânt puternic, norii coborâseră mult. Imediat după micul-dejun (cel cu somon) în restaurantul (de fapt o sală de mese foarte primitoare) hostelului Bjarg din Borganes, ne-am urcat în The Tank. Prima oprire a fost la zidul de bazalt de la Gerðuberg. Când am văzut …

Continue reading

Jurnalul islandez. Ziua 1

La sfârșitul verii lui 2019 am făcut o călătorie mai lungă în Islanda. Am închiriat o mașină de la aeroportul Keflavik, un Mitsubishi 4×4, adaptat reliefului de lavă și ghețari al insulei și asigurat împotriva pietrelor ce pot fi proiectate de o erupție vulcanică. By the way, îl numisem The Tank și ne-a salvat din …

Continue reading

Povești de demult (III). Făbricuța de fidea de la Văcărești

mixed paints in a plate

Fabrica de fidea de lângă mănăstirea Văcărești La începutul secolului XIX, în apropierea mănăstirii Văcărești, lângă București, se făceau cele mai bune macaroane într-o fabrică ridicată încă din vremea domnitorului fanariot Constantin Hangerli (1797-1799). Făbricuța mai producea fidea și arpacaș, având ergalii (adică instalații) de aramă și de lemn. În vremea lui Caragea Vodă, un anume Nichifor …

Continue reading