Deși am fi putut călători în Islanda cu GPS sau cu Waze, nu am făcut asta. Am vrut să descoperim Islanda à l’ancienne, cu hărțile și atlasele în brațe, cu roadbook-ul de la agenția de voiaj și cu notițele pe care ni le făcuserăm înainte de a pleca din Belgia.
Islandezii sunt foarte în avans nu doar în ceea ce priveste respectarea drepturilor omului ci si în ceea ce privește tehnologia internet. In the middle of nowhere, pe ghețari, pe scurgerile de lavă, pe marginea unui crater, în lagune sau lângă fumarolele sulfuroase, am avut acces nelimitat 4G și am putut plăti oriunde, oricum și oricând cu un card bancar sau direct pe internet. Așadar, am fi putut alege Waze, cu atât mai mult cu cât roaming-ul era gratuit, dar am vrut să avem o altfel de experiență.
A treia zi erau 11º, soare și vânt mult (am avut ocazia să simțim cât de mult atunci când ne aflam pe marginea unui crater). Am părăsit hostelul Bjarg și Borganes .
Craterele Grabrok – loc insolit în care am ajuns din întâmplare
Prima destinație a zilei era Reykholt și ar fi trebuit să ajungem acolo în 35 de minute. Dar am rătăcit drumul și am ajuns la craterele Grabrok. Deși ocolul a fost destul de mare, nu ne-a părut rău nicio secundă, pentru că am ajuns din întâmplare într-un loc insolit: un drum lung acoperit cu trepte din lemn urca pe un crater vulcanic.
În ciuda vântului puternic, ne-am bucurat de panorama impresionantă: de jur împrejur, scurgerea de lavă din erupția de acum 3400 de ani (o fracțiune de secundă în timpul geologic) și mușchiul fin. Pe când urcam treptele de lemn către crater, am văzut o plăcuță pe care scria că turiștii nu au voie să atingă sau să miște rocile. A fost singura dată când ne-am abătut de la traseul stabilit și am călătorit în continuare fără GPS.
Ferma scriitorului viking Snorri Sturluson: baia lui Snorri și căsuța hobbit-ului
Ne-am reluat drumul, revenind pe traseul nostru către Reykholt din regiunea Borgarfjörður. Am descoperit acolo o vale glaciară și vechea fermă a celebrului Snorri Sturluson, autor al Eddei prozaice, Heimskringla și al unor saga islandeze.
Astăzi Reykholt este un mic sat într-un peisaj geotermal frumos. Interesant este că locuitorii încălzesc serele cu apă termală a cărei temperatură depășește 100º. Ne-a plăcut Snorralaug (Baia lui Snorri): o mică piscină primitivă care datează de pe vremea când scriitorul locuia în Reykholt și la care ajungea printr-un mic tunel ce pornea direct din locuința acestuia. Am trecut și noi prin acel mic tunel ca să ajungem la acea minusculă piscină improvizată, alimentată de un mic apeduct care aduce apă din Skrifla, un izvor termal din apropiere.
Ghețarul Langjökull asemănător cu un dom alb, imens
De la ferma scriitorului viking Snorri Sturluson, ne-am urcat în The Tank și am plecat către Þingvellir. Despre Þingvellir sunt multe de povestit, dar până să ajungem acolo am traversat o porțiune off-road, accesibilă doar cu un 4×4. Un traseu foarte dificil (dar mai puțin dificil decât alte trasee pe care le-am străbătut mai târziu), un peisaj dezolant, un deșert de roci vulcanice, înconjurat de munți.
Am ales totuși acest traseu pentru că am vrut să ajungem la piciorul ghețarului Langjökull. Este al doilea cel mai mare ghețar din Islanda, după imensul Vatnajökull. Are o calotă glaciară de 953 km² ce ajunge la o altitudine de 1450 metri si este unul dintre puținii ghețari islandezi care și-a mărit suprafața în ultimele decenii.
Ghețarul Langjökull este impresionant pentru că te poți plimba la piciorul lui, așa cum am făcut-o noi, poți să cobori în adâncurile sale și să-i vizitezi grota de gheață, poți să-l vezi de deasupra dacă alegi o plimbare cu elicopterul sau poți să te plimbi cu impresionantele vehicule 8×8 transformate în monstertruck, adaptate pentru gheață și zăpadă. Ne-am plimbat puțin la piciorul ghețarului și ne-am lăsat cuceriți de acea imensitate de gheață ce semăna cu un dom.
Parcul Național Þingvellir – loc unic în lume, situat la întâlnirea plăcilor tectonice nord-americană și euro-asiatică
Următoarea destinație a zilei a fost Þingvellir, ne îndreptam deci spre sud. Pe lângă faptul că este un loc istoric important, Þingvellir este un loc spectaculos.
Fisura dintre plăcile tectonice, vizibilă aici și mai ales la Silfra, râul Öxará, peisajul cu falii impresionante, frumoasa cascadă Öxaráfoss, mlaștina imensă, de 83km², cea mai întinsă din Islanda, unde cuibăresc pescărușii, lacurile, numeroasele izvoare cu apă subterană, pură. Această regiune se află, bineînțeles, pe o zonă vulcanică, inactivă de câteva mii de ani.
Parcul Național Þingvellir face parte din patrimoniul Unesco din anul 2004 pentru valoarea sa universală excepțională datorată peisajelor pe care le oferă dar și pentru valoarea simbolică a locului numit Althing.
Pingvellir – pământul sfânt al islandezilor
Aici a funcționat unul dintre primele parlamente din lume și din acest motiv Þingvellir este pământul sfânt al Islandei. La câteva zeci de ani după începul colonizării Islandei (sfârșitul secolului al IX-lea), mai mulți șefi de clan s-au gândit să creeze o adunare națională. Era crearea statului liber islandez. Pentru această adunare națională trebuia să se găsească un loc larg și la care să se ajungă cu ușurință. A fost aleasă regiunea Pingvellir pentru că pe atunci se găseau acolo păduri și apă din abundență.
Pingvellir și Game of Thrones
Pour les connaisseurs, la Pingvellir s-au filmat câteva episoade din Game of Thrones. Bineînțeles că după călătorie am căutat să revăd acele episoade, de această dată zicându-mi : « M-am plimbat pe aici ! ».
Wellness Center Fontana – Laugarvatn și lacul turcoaz
Am încheiat ziua în sătucul Laugarvatn, un sătuc renumit pentru serele încălzite cu apă termală. Ne-am oprit la Centrul Wellness Fontana unde apa este încălzită, bineînțeles, cu apă din izvoare termale, ce ajunge la peste 100º. Centrul Wellness este neacoperit, dar nu simți răcoarea serii islandeze pentru că apa este fierbinte.
Am mâncat la micul restaurant din centrul wellness cu imense ferestre ce dădeau spre lacul de un albastru turcoaz. Am avut acces la un bufet deschis, cu salate, fructe, supe, sucuri naturale și îmi amintesc că am mâncat un fel de pâine neagră ce fusese coaptă într-o brutărie geo-termală, direct în pământ.
Spre seara am ajuns la Hostelul Efsti Datur, unde am dormit două nopți. Hostelul are ceva atât de de original, atat de interesant si atât de tipic islandez încât de atunci am început să-l urmăresc pe facebook.
Scurtă lecție de islandeză
- Langjökull: jökull înseamnă ghețar și l-am întâlnit și la ghețarul de unde Jules Verne și-a început călătoria spre centrul pământului (Snaefellsjokull). Langjökull înseamnă, deci ghețarul lung.
- Laugarvatn: vatn înseamnă mlaștină, vom mai întâlni cuvântul la Myvatn
- Öxaráfoss: foss înseamnă cascadă, l-am întâlnit deja la cascada din orgă bazaltică Svartifoss și îl vom întâlni peste tot în Islanda.
(va urma)
Comentarii recente