… pe masă urme de miere, de zahăr și de fructe confiate. Norișori de făină încețoșează aerul și două degete strivesc deasupra mesei o felie de lămâie. O explozie de stropi și de senzații intense ajunge până la vizitatorul curios. O mână subțire, albă închide repede ușa… În 1636, la Montargis, nu departe de Orléans, …
Category: étymologie
dec. 23
Cuvinte călătoare (XXXII). Pe masa de Crăciun (2)
COZONAC Dintotdeauna a fost cuceritor, cu stafide și cu mirodenii aduse de pe tărâmuri îndepărtate, praftorisit cu ape de portocale și zahar de trestie, aromit cu păstai de vanilie din care boieroaicele din vremuri de demult se nărăveau și se răsfățau. «Cozonac» este un cuvânt înregistrat abia în „Dicționarul francez-român” al lui Ponbriant, deci la …
dec. 22
Cuvinte călătoare (XXXI). Pe masa de Crăciun (1)
Sarmalele Sarmalele reprezintă mâncarea tradițională de Crăciun. Ca alte nume de mâncăruri orientale (ciorbă, ciulama, iahnie, musaca, chiftea, tarhana), denumirea acestui fel de mâncare vine din turcă unde sarmak înseamnă „a rula”, „a învârti”. O serie de cuvinte regionale au același sens : gălușcă, perișoară. Piftia Nelipsită pe masa de Crăciun este piftia, al cărei nume …
dec. 20
Etimologii ciudate (XV). Han. Hanul Ancuței, Hanul lui Manuc, Hanul Trei Sarmale
În trecut … …la han totul era amenajat în stil rustic: terasa arăta ca o mustărie, căruțe cu coviltir în curte, voltă de viță-de-vie, struguri în vase de lut pe fiecare masă, dovleci pe margini, un război de țesut, velințe populare, o ladă de zestre, ștergare, ulcele… Hangița Porțile hanului erau deschise din zori și …
dec. 11
Cuvinte călătoare (XXX). Ospățul zeilor. Ambrozie, nectar, elixir
Ambrozie În Grecia antică, Zeii Olimpului beau un nectar prețios numit « ambrozie » a cărui compoziție a rămas necunoscută. Era vorba de bere, de vin amestecat, de miere ? Nu se știe. Rădăcina greacă este ambrosia, care înseamnă « hrana zeilor », o hrană aromată despre care se credea că dă nemurire și tinerețe …
dec. 10
Cuvinte călătoare (XXIX). Peltele și șerbeturi
Șerbetul În 1783 în Muntenia, între două războaie ruso-otomane, Vodă Caragea îl servește pe consulul Rusiei la curtea sa nu doar cu dulceață și cafea, ci și cu șerbet. Șerbetul se prepară prin fierberea cu zahăr sau sirop de zahăr a sucului fructelor stoarse. Pentru Auguste Lancelot, călător pe meleagurile noastre, șerbeturile sunt fondante, siropoase și …
dec. 05
Cuvinte și povești cu parfum de epocă (VIII). Rodozaharul
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, aflat la Iași, un anume doctor Weinberg remarca, nu fără un pic de iritare, obiceiul boieresc de a trata musafirii cu dulcețuri: oricât de des ai vizita familia, fie și o dată sau de două ori pe zi, o tratație trebuie să ți se ofere, căci așa cere obiceiul …
nov. 30
Cuvinte călătoare (XXVIII). Surprinzătoarea poveste a cuvântului „zestre”
Lada de zestre Zestrea e averea cuiva, dar se referă mai ales la obiectele pe care le primește o fată când se mărită. Iar lada de zestre este lada în care se strâng, de-a lungul anilor, rând pe rând, aceste obiecte: haine ale miresei (cămăși, fote, ilice, albituri), dar și așternuturi, ștergare, fețe de masă, …
nov. 22
Etimologii ciudate (XIII). Ce-i mai place să se dea în stambă!
Stamba Stamba este o pânză de bumbac relativ ieftină – revoluționară în epocă –, la care decorațiunile, ornamentele, broderiile, „florile“ („stambă înflorată“), „alesăturile“ nu sunt realizate prin brodarea cu acul și ața colorată, ci prin presarea, prin imprimarea, prin „stamparea“ pe țesătură a unor modele (tipare) decorative. Cuvântul românesc stambă provine de la neogrecescul și …
nov. 05
Cuvinte călătoare (XXVII). Un brutar italian și o „gâsculiță”
În 1527 o trupă de muzicanți și dansatori a ajuns la curtea regelui Carol Quintul. Muzicanții au scos din buzunare niște instrumente rotunde, mici cât sa încapă în căușul palmei. Suflau în ele și scoteau sunete suave amintind de zborul condorilor deasupra munților unei Lumi Noi. La puțin timp, trupa de dansatori si muzicanți a …
oct. 30
Cuvinte călătoare (XXVI). « Fiecare cuvânt este o poveste care apare dintr-odată în spatele tău, într-o seară de Halloween, ca un copil deghizat.»
În fiecare an, pe 31 octombrie, copii din numeroase țări se deghizează în personaje fantastice, merg din ușă-n ușă și cer bomboane, sculptează bostani care au ochi, dinți, zâmbete înfricoșătoare și lumânărele înăuntru.. Este Halloween! Această sărbătoare păgână de origine celtică s-a răspândit de mult timp în țările anglo-saxone. În tradiția celtică, Halloween-ul, ca sărbătoare a focului, …
oct. 24
Etimologii ciudate (XI). Pergament, papirus, bibliotecă
Pergament Cuvântul pergament este un împrumut din germană (Pergament). Istoria cuvântului ne arată că la originea sa îndepărtată stă numele unui oraș în Asia Mică, Pergam (în greacă, Pergamon), azi Bergama în Turcia. Aces oraș este menționat în documente la anul 400 î.Hr. , fiind capitala unui regat elenistic foarte puternic în secolele III-II î.Hr. …
oct. 23
Etimologii ciudate (X). Papură, papirus, papier, paper…
Papirus Papirusul este o plantă erbacee acvatică cu tulpina formată din foițe membranoase, care crește mai ales în Delta Nilului și în Africa Centrală (Cyperus papyrus). Papirusul este și un material sub formă de foiță, obținut de egipteni și romani din tulpina acestei plante, pe care se scria în Antichitate; un vechi manuscris pe un astfel …
oct. 16
Cuvinte călătoare (XXV). „Lalele, lalele, frumoasele mele lalele…”
Laleaua (tulipa) are un trecut „glorios“ şi, la un moment dat, a stârnit pasiuni aprinse, a provocat crize economice şi a scris istoria unei epoci. Adorată de războinici Adorată de războinicii de prin văile din Tianshan, lalelele decorau frontiera dintre China, Rusia şi Afganistan, cu flori roşii, mici, vesele, adaptandu-se la vremea rece şi vânturile …
oct. 11
Cuvinte călătoare (XXIV). Spania între „Piel de Toro” și „insula iepurilor”
Poate că nu ați auzit niciodată de asta, dar spaniolii se referă uneori la țara lor ca la Piel de Toro (Piele de taur). Acest lucru se datorează imaginației geografului grec Strabon care a comparat forma țării cu pielea unui taur întinsă la soare și este, probabil, o referință la activitățile legate de corrida. De …
Comentarii recente