Italiană, spaniolă, portugheză În italiană, în spaniolă (libro), în portugheză (livro) și în franceză (livre), cuvântul provine din latinescul liber . Cuvântul inițial însemna și „ scoarță” și se putea scrie pe un astfel de material. Ulterior, prin extensie, cuvântul a luat sensul de „operă literară, text scris”. Engleză, germană, olandeză… În engleză (book), în olandeză (boek) …
Tag: lingvistică
apr. 15
Povestea vorbei (2). „De florile mărului…”
O crenguță de măr înflorit într-un vas cu apă A face ceva „de florile mărului” înseamnă a face ceva în zadar, degeaba, fără nici un folos. Ideea de inutilitate, asociată cu aceea de frumuseţe ne este sugerată de imaginea diafană a unei crenguțe de măr înflorit așezată într-un vas cu apă. Deși știm că ne …
apr. 13
Povestea vorbei (1). « Până-n pânzele albe»
Expresia „până în pânzele albe” înseamnă „fără încetare”, „până la capăt”, „până la ultima limită” sau chiar „necruţător”. „A merge până în pânzele albe” înseamnă „a face toate eforturile posibile pentru a-ţi atinge un scop”. În trecut – „a urmări (pe cineva) până în pânzele albe” Expresia iniţială însă nu era „a merge până în …
apr. 10
Cuvinte călătoare (40). Metale și spiriduși malefici
Kupfernickel Nichelul, element chimic cu numărul 28 în Tabloul periodic al elementelor, are o poveste în care se plimbă spiridușii nordici din minele de metale prețioase. Minerii germani din regiunea Munților Metaliferi, azi la granița dintre Germania și Cehia, au descoperit în Evul mediu un minereu roșu despre care credeau că ar conține cupru. Ei …
mart. 30
Cuvinte călătoare (XXXVIII). Un șevalet într-un atelier
Încă din vechime, creatorii de artă plastică lucrau în „ateliere”. Unul dintre cele mai cunoscute ateliere renascentiste, de pildă, a fost cel din Florența, al lui Andrea Verrocchio, la care au ucenicit, printre alții, Leonardo da Vinci, Domenico Ghirlandaio ori Sandro Botticelli. Ulterior, Ghirlandaio își va forma propriul atelier, cel mai renumit ucenic al său …
mart. 20
Etimologii ciudate (XVIII). „Sub cerdac, pe lăuruscă,/Cum trecură Babele,/A ieșit un pui de muscă/Să-și usuce labele.”
„După-atâta frig și ceață Iar s-arată soarele.De-acum nu ne mai îngheață Nasul și picioarele! Cu narciși, cu crini, cu lotuși, Timpul cald s-apropie.Primăvara asta totuși Nu-i decât o copie. Sub cerdac, pe lăuruscă, Cum trecură Babele,A ieșit un pui de muscă Să-și usuce labele.” (Primăvara, de George Topîrceanu) Cerdac Cerdac este un termen învechit şi regional care înseamnă „prispă cu balustradă”, …
mart. 13
Etimologii ciudate (XVII). Obiceiuri levantine. Narghileaua
La curțile domnești și boierești, ospețele se terminau cu oarece dichis, la care prostimea nici nu îndrăznea să viseze : fețe domnești, Mitropolit, arhierei, boieri sau oaspeți picați peste noapte, toți se nărăviseră la obiceiuri levantine : cafea, dulceață, narghilea și siestă. Șerbeturi, cofeturi, filigene cu cafea arabica La urma ospățului nu lipseau șerbeturile și cofeturile, tăvile …
mart. 06
Cuvinte migratoare (6). Un cofetar genovez în Revista Timpul Germania
Povestea gotică, de Oana Topală (fragment) Gio Batta Cabona visase dintotdeauna să fie cofetar. În visele lui, brioșe, cu fructe confiate și stafide care strânseseră în ele tot soarele Toscanei, se lăfăiau pe platouri imense de porțelan. Cozonaci parfumați și pufoși stăteau așezați în vitrină, lângă torturi cu pepite de ciocolată albă și dulceață de caise. …
feb. 21
Cuvinte călătoare (XXXVII). „Lumea toată ne părea o portocală!”
Cuvântul portocală este atestat în română la 1750 și este luat din greacă. Pentru a-i arăta originea, este necesar să luăm în discuţie termenul francez orange, care înseamnă acelaşi lucru. 🍊 Orange Acesta apare în secolul 13, la început sub forma pume orange, devenită spre 1300 pomme d’orange (orange este înregistrat abia în secolul 16). Pomme d’orange este un calc, o traducere a vechiului italian melarancia (astăzi arancia), care …
feb. 21
Cuvinte migratoare (5). Ciocolată la Veneția în Revista Timpul Germania
Povestea gotică, de Oana Topală (fragment) Ilaria se oprise în dimineața aceea la cofetăria nouă de lângă Ponte di Rialto; cumpărase un tort cu pepite de ciocolată și dulceață de caise și-l întrebase pe cofetar dacă mai avea biscuiți cu fistic cules de la poalele vulcanului Etna. Ceruse și un cornet plin cu biscuiți crocanți cu …
feb. 16
Cuvinte călătoare (XXXVI). O fi dragoste? O fi amor ?
Nu se știe de ce verbul latinesc amare nu a supravieţuit în română. Pe amo, amare şi amor le găsim moștenite în franceză (aimer, amour, tomber amoureux /amoureuse); în italiană (amare, amore, innamorarsi) şi în spaniolă (amar, amor, enamorarse). În româneşte, cuvintele: amoros, amorez, a se înamora şi a se amoreza sunt franţuzisme, cel mai probabil, din limbajul vodevilurilor, iar amor (cu forma livresca amur) este un latinism. …
feb. 06
Cuvinte călătoare (XXXV). Povestea unei gazete
La Veneția La mijlocul secolului al XVI-lea, la Veneţia se vindeau ziare periodice cu veşti despre vapoarele venețiene aflate pe mare, despre întreprinderile veneţiene din Levant şi despre evenimentele epocii. Aceste foi volante cu informații se numeau gazeta delle novità, pentru că se vindeau la preţul unei gazeta. Veneția era pe atunci unul dintre porturile cele mai importante …
ian. 25
Cuvinte migratoare (2). Pergament în Revista Timpul Germania
Istoria cuvântului pergament ne arată că la originea sa îndepărtată stă numele unui oraș în Asia Mică, Pergam (în greacă, Pergamon), situat nu departe de Marea Egee. În prezent, ruinele anticului Pergam se găsesc în nordul și vestul orașului Bergama, în Turcia. Orașul Pergam este menționat în documente la anul 400 î.Hr., fiind capitala unui regat elenistic …
ian. 23
Etimologii ciudate (XVI). „În Divanul ad-hoc din Moldova…”
« Între țăranii fruntași care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era și moș Ioan Roată, om cinstit și cuviincios … » « În sfârșit, după multe dezbateri furtunoase urmate în Divanul ad-hoc, s-a încuviințat „Unirea”, și apoi deputații s-au întors fiecare pe la vetrele …
ian. 21
Povești de demult (III). Făbricuța de fidea de la Văcărești
Fabrica de fidea de lângă mănăstirea Văcărești La începutul secolului XIX, în apropierea mănăstirii Văcărești, lângă București, se făceau cele mai bune macaroane într-o fabrică ridicată încă din vremea domnitorului fanariot Constantin Hangerli (1797-1799). Făbricuța mai producea fidea și arpacaș, având ergalii (adică instalații) de aramă și de lemn. În vremea lui Caragea Vodă, un anume Nichifor …
Comentarii recente