Sarea a reprezentat un ingredient esențial nu doar pentru viață și sănătate, ci și pentru bunul mers al civilizațiilor de-a lungul istoriei. E posibil ca sarea să fi jucat un rol mai important decât aurul, mirodeniile și chiar decât petrolul. Pe vremea Imperiului Roman, sarea era o importantă monedă de schimb fiind denumită, în mod îndreptățit, „aur alb”. Aceasta era folosită de către romani, mai ales, la conservarea cărnii.
Cuvintele sare/sal/sale/salt/Salz/zout vin din sal – o rădăcina indo-europeană foarte veche, care a ajuns în limba latină ca sal, salis.
Care este legătura dintre sare si salariu?
„Salariu” provine din latinescul „salarium“ care însemna, pe vremea romanilor, cota de sare pe care o primeau soldaţii romani. Așadar, „salarium” însemna practic „plată în sare”.
Totuși, cu timpul, soldații romani și ofițerii nu au mai primit sare, ci o sumă de bani care a purtat aceeași denumire pentru că suma de bani era destinată achiziționării de sare pentru o lună de zile.
Astfel am moștenit salariu în română, salaire în franceză, salaris în neerlandeză…
Sal – o „rădăcină” plimbată prin multe bucătării
Și tot din rădăcina sal, plimbată prin diverse limbi si bucătării, avem cuvântul salată .
Salata, cu sensul « preparat culinar făcut din legume, cu adaos de untdelemn, oțet sau zeamă de lămâie, care se servește ca aperitiv sau ca garnitură” a fost împrumutat în română din neogreacă (saláta), ulterior și din franceză (salade).
Atât forma grecească, cât și forma franceză provin din italianul „insalata” care înseamnă, de fapt, „sărată”, fiind un derivat din italianul „sale” care ne trimite la latinescul „sal” (sare).
Din franceză a intrat în neerlandeză „salade”.
Bibliografie:
Marius Sala, 101 cuvinte mostenite, împrumutate și create, Ed. Humanitas, București, 2010;
Marlies Philippa, Etymologie, Standaard Uitgeverij, Antwerpen, 1999;
Mollat Michel (Edit.), Le rôle du sel dans l’histoire, PUF, Paris.
Comentarii recente