Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  2. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  3. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments
  4. Cuvinte călătoare (VII). Delicatese de Paște — 1 comment
  5. Cuvinte călătoare (X). Un cofetar genovez — 1 comment

Author's posts

Cuvinte călătoare (XIX). „Căldură mare, monșer!”. Surprinzătoarea origine a cuvântului «caniculă»

people on top of hill under white clouds golden hour photography

« Termometrul spune la umbră 33 de grade Celsius… Sub arşiţa soarelui, se opreşte o birje, în strada Pacienţei, la numărul 11 bis, către orele trei după-amiaz’. Un domn se dă jos din trăsură şi cu pas moleşit s-apropie de uşa marchizei, unde pune degeteul pe butonul soneriei. Sună o dată… nimic; de două, de trei… …

Continue reading

Belgia pentru (ne)turiști (II). Aleea lacrimilor și Castelul Hex. Tranendreef – slapen in de bomen

Te-ai gândit vreodată că ai putea înnopta într-o pădure, într-un cort în forma unei lacrimi uriașe agățate de ramurile groase ale unui copac ? În pădurea de lângă orășelul Borgloon, un drum pitoresc duce spre Castelul Hex la care ajungi străbătând bolta imensă de ramuri grele. Colinele, pajiștile, livezile și pădurile frumoase l-au sedus în 1772 …

Continue reading

Iași, 1876. Povestea din Grădina Pomului Verde

trees and plants

Avram Goldfaden are astfel ideea unui teatru idiș autentic, pe baza propriilor sale scrieri, punând bazele celui dintâi teatru evreiesc profesionist din lume. Și-a prezentat inițial piesele într-o grădină de vară, unde veneau interpreți și comedianți. Trupa s-a mutat în octombrie 1876 în grădina de vară „Pomul Verde”, vizavi de actualul Teatru Național. Pe vremuri, …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XVIII). Vive la France! Merci.

Eiffel Tower, Paris France

Originea cuvântului „merci” Cuvântul « merci » vine din latinescul « mercedem » care înseamnă « salariu, recompensă » și are la bază rădăcina *merk- „a vinde”. „Merci” se înrudește deci cu: 👉 mercenar „individ plătit”; 👉 comerț; 👉 și cu Mercur, zeul negustorilor. *Merk, această rădăcină extrem de veche, este foarte probabil o extensie a rădăcinii *mer- „a câștiga, a primi” …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (X). Maison Jockey Club – Grand Restaurant de Paris à Iassy

red cinema seat number 23

Palatul Balș În colţul străzii ce urca Copoul şi în partea de sus a străzii Lăpuşneanu trona de la 1807 palatul lui Manolache Balş, clădire ce va aduna o istorie bogată şi o celebritate de invidiat în poveştile Iaşului vechi. Trecând prin mâinile mai multor proprietari, imobilul a rămas în memoria oraşului ca Jockey Club, …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (IX). Afaceri interbelice la Iași: băcănii, gogoșerii

turned on brass-colored train station analog clock

Băcăniile … erau doldora de icre negre moi, pește afumat, pește sărat, batoguri de cegă și morun, zacuști, cârnăciori de vițel, de căpriori, foie-gras, brânzeturi cu mucegai, pastrămuri de toate genurile. Se lăfăiau  mușchiuleți fierți, afumați și învârtiți în sfoară, fazani întregi fazendați și afumați după rețete vânătorești, șunculițe de Praga, slăninuțe cu șorici ținute …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XVII). Echipă, vapoare și sport

ship helm

Atunci când pronunțăm sau când scriem cuvântul echipă ne gândim imediat la sport. Ne gândim la un grup de oameni care, într-un anume sport, joacă împreună și acționează într-un mod coerent. Pare simplu, dar, așa cum am văzut deja, istoria cuvintelor  începe cu sute de ani în urmă și este foarte complicată . În limba …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XVI). Ecranele care ne unesc/ecranele care ne separă

turned on flat screen monitor and black laptop computer on table

Ecranele nu datează de ieri, de azi. Pare surprinzător, dar încă din Evul Mediu oamenii petreceau mult timp în fața „ecranelor”. Cuvântul „ecran” a intrat în limba română din limba franceză. În franceză, încă din secolul al XIII-lea, apare forma escren ceea ce însemna „panou cu ajutorul căruia te ferești de foc (în cazul unui …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (VIII). Cafenele celebre: orientale, occidentale și cafés chantants

Primele cafenele au apărut în Iași în urmă cu câteva secole, prin secolul al XVII-lea, și aveau proprietari turci, evrei, greci sau armeni.   Termenul de „cafenea” vine de la persani și înseamnă “o casă a cafelei”, un local public în care se putea bea cafea. Turcii au meritul de a fi preluat acest tip …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XV). Macarons și macaroane

assorted-color macaroons

Originea fursecurilor macarons În ultimii ani, vitrinele cofetăriilor din lumea întreagă au fost asaltate de niște fursecuri mici, rotunde și colorate pe care le cunoaștem sub denumirea de macarons. Asemănător cu pricomigdalele, unul dintre cele mai cunoscute deserturi franțuzești, surprinde prin culoare, un gust desăvârșit  și varietatea aromelor: fistic, cafea, zmeura, nucă, masline, mandarine sau …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (VII). Prăvălii, florării, librării, gramofoane, patefoane

La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Târgul Ieșilor pe Ulița Sârbească (Strada Alexandru Lăpușneanu) străluceau magazine, cofetării, neîntrecute croitorii și luxoase pantofării pentru dame.  La tot pasul, trecătorii erau fermecați de vitrinele magazinelor cu firme încântătoare: Martin, Valter, Derigault, Herţog (croitorul) şi Delpuech (pălărierul). Apoi au mai fost: La Cavalerul Şic, La Americanul Fasson, La …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XIV). Petit-déjeuner à la française. Omletă pe farfurie

white ceramic teapot beside brown wicker basket on table

Le petit-déjeuner à la française  Le petit-déjeuner à la française nu a fost dintotdeauna masa elegantă pe care o știm din istoricele întâlniri culinare de la Versailles. Povestea sa începe în Renaștere, când își face apariția pâinea cu unt cufundată în lapte, urmată la scurt timp de cafeaua care, adusă din Turcia, cucerește Curtea lui Ludovic …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (VI). „Trei Sarmale” – un han de poveste

orange and green vegetable on brown wooden round plate

În cuptoare încinse se rumeneau colacii. Cighiri din măruntaie, amestecate cu mirodenii, înveliți în prapuri subțiri, sfârâiau vârtos în tingiri, alături de o bucată de costiță afumată. Pe mormane de jăratec, în vetrele încinse se rumeneau fripturi haiducești. În oale burduhănoase de lut, sarmalele din carne grasă, meștesugit mărunțită cu satârul, bolboroseau îngânând șoșotitul borșului …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XIII). Între crème Chantilly și frișcă

brown wooden bench near white and gold concrete building

Clinchetul unei lingurițe de argint într-un bol de porțelan de Sèvres Sunt câteva rețete de gală din arsenalul bucătăriei franțuzești ale căror denumiri în limba lui Ludovic al XIV-lea și a doamnei de Pompadour sună precum clinchetul unei lingurițe de argint într-un bol de porțelan de Sèvres. Crème Chantilly e o broderie sonoră dantelată, aerată …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (V). Pivnițele de la „Bolta Rece”

bunch of green fruits

Cârciuma Bolta Rece (1786) este de fapt o veche casă românească, cu pridvor, prispă, curte și beciuri cu firide, cu bucătărie și cuptor. Ospeția a fost construită în stil specific moldovenesc, ca o casă țărănească, cu prispă. Deasupra solului, în jurul unei mari bucătării și al unui cuptor, exista un salon unde erau serviți mesenii; …

Continue reading

Load more