Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  2. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  3. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments
  4. Cuvinte călătoare (VII). Delicatese de Paște — 1 comment
  5. Cuvinte călătoare (X). Un cofetar genovez — 1 comment

Author's posts

Cuvinte călătoare (XV). Macarons și macaroane

assorted-color macaroons

Originea fursecurilor macarons În ultimii ani, vitrinele cofetăriilor din lumea întreagă au fost asaltate de niște fursecuri mici, rotunde și colorate pe care le cunoaștem sub denumirea de macarons. Asemănător cu pricomigdalele, unul dintre cele mai cunoscute deserturi franțuzești, surprinde prin culoare, un gust desăvârșit  și varietatea aromelor: fistic, cafea, zmeura, nucă, masline, mandarine sau …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (VII). Prăvălii, florării, librării, gramofoane, patefoane

La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Târgul Ieșilor pe Ulița Sârbească (Strada Alexandru Lăpușneanu) străluceau magazine, cofetării, neîntrecute croitorii și luxoase pantofării pentru dame.  La tot pasul, trecătorii erau fermecați de vitrinele magazinelor cu firme încântătoare: Martin, Valter, Derigault, Herţog (croitorul) şi Delpuech (pălărierul). Apoi au mai fost: La Cavalerul Şic, La Americanul Fasson, La …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XIV). Petit-déjeuner à la française. Omletă pe farfurie

white ceramic teapot beside brown wicker basket on table

Le petit-déjeuner à la française  Le petit-déjeuner à la française nu a fost dintotdeauna masa elegantă pe care o știm din istoricele întâlniri culinare de la Versailles. Povestea sa începe în Renaștere, când își face apariția pâinea cu unt cufundată în lapte, urmată la scurt timp de cafeaua care, adusă din Turcia, cucerește Curtea lui Ludovic …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (VI). „Trei Sarmale” – un han de poveste

orange and green vegetable on brown wooden round plate

În cuptoare încinse se rumeneau colacii. Cighiri din măruntaie, amestecate cu mirodenii, înveliți în prapuri subțiri, sfârâiau vârtos în tingiri, alături de o bucată de costiță afumată. Pe mormane de jăratec, în vetrele încinse se rumeneau fripturi haiducești. În oale burduhănoase de lut, sarmalele din carne grasă, meștesugit mărunțită cu satârul, bolboroseau îngânând șoșotitul borșului …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XIII). Între crème Chantilly și frișcă

brown wooden bench near white and gold concrete building

Clinchetul unei lingurițe de argint într-un bol de porțelan de Sèvres Sunt câteva rețete de gală din arsenalul bucătăriei franțuzești ale căror denumiri în limba lui Ludovic al XIV-lea și a doamnei de Pompadour sună precum clinchetul unei lingurițe de argint într-un bol de porțelan de Sèvres. Crème Chantilly e o broderie sonoră dantelată, aerată …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (V). Pivnițele de la „Bolta Rece”

bunch of green fruits

Cârciuma Bolta Rece (1786) este de fapt o veche casă românească, cu pridvor, prispă, curte și beciuri cu firide, cu bucătărie și cuptor. Ospeția a fost construită în stil specific moldovenesc, ca o casă țărănească, cu prispă. Deasupra solului, în jurul unei mari bucătării și al unui cuptor, exista un salon unde erau serviți mesenii; …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XII). Marțipane și cofeturi

brown and red round fruits on white plastic container

Cofetăriile celebre ale Bucureștiului interbelic Nestor, Capșa, Angelescu, Zamfirescu, Union, Scala, Suchard… Acestea erau doar câteva dintre cofetăriile celebre ale Bucureștilor, unde lumea bună se desfăta în veacul al XIX-lea și în prima jumătate a celui următor cu delicatesuri din ciocolată, şerbeturi sau câte un „dulceț cu limonadă”. Destul de repede, în fața asaltului minunățiilor franțuzești, cofeturile orientale …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (IV). Binder – hôtel de luxe à Iassy en 1850

kitchen area inside house

Han-hotel Binder Pe la 1850, la Iași, pe Uliţa de Sus (bulevardul Independenţei), multe băcănii, brutării, plăcintării, brânzării se ghionteau să-şi facă loc. Chiar la început, la intersecţia cu Ulița Sârbească (strada Lăpuşneanu), cam pe unde e acum strada Vasile Conta, Iosef Ciolcin Binder a înfipt în calea drumeţilor vestitul han-hotel Binder cu cerdacuri peste …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (III). Cofetăria „Madame Alexandre”. Une confiserie parisienne à Iassy

food sugar candy sweet

…doamnele elegante erau însoțite de domni subțiri, cu joben, lornion, manuși albe și baston… așteptau cuminți partenerii să le aducă zaharicalele la scara trăsurii: înghețate fine, ciocolate delicioase și oranjade stoarse pe loc din portocale, răcite în lădoaie pline cu calupuri de gheață. Zaharicale și oranjade la scara trăsurii Pe la 1877, Ulița Sârbească (actuala …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (II). Băcănia Ermacov. Epicerie fine à Iassy

assorted-color macaroons on wood slab

Înzestrată cu mulţime de clădiri ochioase pentru prăvălii de lux, Ulița Sârbească (actuala strada Lapușneanu) se întindea de la Băcănia Ermacov (cam pe unde se află astăzi Blocul Amandina …pour les connaisseurs) şi până în colţul străzii Carol, vegheat odinioară de cochetul palat Jockey-Club.                 La capătul din vale al străzii Lăpuşneanu, pe la fostele …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XI). Cafele, dulcețuri și șerbeturi

shallow focus photography of coffee late in mug on table

Boierii stăteau tolăniți pe sofalele înșirate de-a lungul camerei și se desfătau cu dulceață de portocale sau își potoleau setea cu o bragă sau cu un lichior. O mână ușoară, subțire, aducea pe o tavă de argint un pahar de apă proaspătă, chiseaua cu dulceață, farfurioarele și lingurițele. Zaiafet, chiolhan, chindie, praznic, ospăț mare cu …

Continue reading

Prin Iașul de odinioară (I) Cofetăria Tuffli. Confiserie Richard Tuffli à Iassy

sliced lemon and strawberry on white ceramic plate

Era pe vremea unei Belle Époque, cu plimbări pe Copou, cu după-amieze tihnite pe Ulița Sârbească, în compania unei ceșcuțe de cafea cu caimac, a unui sorbet ușor ca fulgul, a unui delicates din șocolată sau a unui dulceț cu limonadă la una din cofetăriile urbei… La Belle Époque Se întâmpla către sfârșitul secolului al XIX-lea, …

Continue reading

Cuvinte călătoare (X). Un cofetar genovez

closeup photo of cupcakes on round white ceramic plate

Genova, 1747. Gio Batta Cabona visase dintotdeauna să fie cofetar. În visele lui, cozonaci cu fructe confiate și stafide care strânseseră în ele tot soarele Toscanei se lăfăiau pe platouri imense de porțelan. Cozonaci parfumați și pufoși ca vata pe băț stăteau așezați în vitrină lângă torturi cu pepite de ciocolată albă și dulceață de …

Continue reading

Saint-Malo, orașul corsarilor

parked boats on river

« Şi astfel Anton Lupan (…) plecase cu Pierre Vaillant la Saint-Malo, pe coasta de nord a Franţei, orăşel vestit prin marinarii, pescarii lui şi constructorii de nave. Aflat pe o insulă, la vărsarea micului fluviu Rance în mare, în locul unde Canalul Mînecii stă faţă în faţă cu Atlanticul, Saint-Malo mai era vestit şi pentru …

Continue reading

Cuvinte călătoare (IX). Neguțătorul venețian

two gondola boats in a sea dock

Franca îi scrisese acum câteva zile să vină azi spre seară în grădina care coboară spre lagună, cea cu zidurile cărămizii acoperite de iederă și glicină, și să o aștepte la măsuța din fier forjat ascunsă în spatele leandrilor. Sunt sigur că o aduce tot Marco, gondolierul, îi trecuse atunci prin minte un gând amar. …

Continue reading