Tag: etimologii

Cuvinte călătoare (XXIV). Spania între „Piel de Toro” și „insula iepurilor”

Poate că nu ați auzit niciodată de asta, dar spaniolii se referă uneori la țara lor ca la Piel de Toro (Piele de taur). Acest lucru se datorează imaginației geografului grec Strabon care a comparat forma țării cu pielea unui taur întinsă la soare și este, probabil, o referință la activitățile legate de corrida. De …

Continue reading

Cuvinte și povești cu parfum de epocă (V). Povestea unei peruci de la Sibiu

black and white photography of man and woman in costume

Cuvântul a ajuns la noi din franțuzescul „perruque”. Informații despre primele peruci purtate la noi nu avem, în afară de portretul cu impozanta coafură-perucă a lui Dimitrie Cantemir; portretul este un document vizual care atestă folosirea ei. Însă în 1716, când își tipărește portretul în Descrierea Moldovei, Cantemir se află in Rusia. O scurtă istorioară …

Continue reading

Etimologii ciudate (IX). Trivial: vorbe la colțul străzii

bicycle beside wall

„Trivial” înseamnă lipsit de originalitate, comun, obișnuit, banal, vulgar, care vădește lipsă de pudoare.  Dar să săpăm puțin mai adânc în etimologie … Originea cuvântului „trivial” se găsește în latinescul „trivium”, care înseamnă „răscruce de trei drumuri” (de la tri-, „trei” și -vium care ne vine de la via, „drum, cale”). „Trivium” a preluat treptat …

Continue reading

Etimologii ciudate (VIII). Fata cu ochi de peruzea

Peruzeaua este o „piatră semipreţioasă, opacă, de culoare albastră-verzuie” și este un termen sinonim al lui turcoază. La originea îndepărtată a cuvântului peruzea se află persanul pērōzä  care înseamnă „victorios; fericit” și care a pătruns în turcă. Din turcă l-am luat noi şi alte limbi balcanice (neogreacă, albaneză, sârbă), dar şi rusa (birjuzá). Cuvântul peruzea face parte din seria de nume de …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XXI). Evadări textile. Povestea celor o mie și una de țesături

black and white iron works

Orientul evocă peisaje îndepărtate și misterioase, splendoare somptuoasă, parfumuri și culori. Timp de secole, a fost pentru Occident sursa cunoștințelor savante în astronomie, matematică și medicină precum și a mirodeniilor, a parfumurilor și a țesăturilor prețioase. Țesăturile de aur, catifelele orientale, purpurii, mătasea, brocartul au ridicat prestigiul proprietarilor lor bogați și puternici, nobili și ecleziastici, …

Continue reading

Etimologii ciudate (VII). Emirul-Amiral

În limba română cuvântul „amiral” a intrat din franceză. Dar dacă vom merge mai departe, vom descoperi că « amiral” vine din arabul „amīr al-‘ālī”, termen în care îl recunoaștem pe « أمير » (ʾamīr sau emir) ce înseamnă « mare șef, mare comandant ». Istoricii latini l-au transformat pe „amīr al- ‘ālī” în « amiralis” și din latina medievală cuvântul a …

Continue reading

Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete.

school of fish on corals

« Colo-n palate de mărgean/ Te-oi duce veacuri multe. » (Eminescu) Cuvântul mărgean („coral”), termen existent şi în dialectele sud-dunărene (aromână mirgeane, meglenoromână mirgean) are la originea îndepărtată cuvântul persan marvarit care însemna „perlă”. Termenul persan a intrat în arabă, unde marğān a căpătat sensul de „coral”, care s-a transmis şi împrumutului mercan din limba turcă. Din turcă a fost apoi împrumutat de toate limbile balcanice (română, …

Continue reading

Etimologii ciudate (I). Sare, salariu, salată.

brown and black stones in close up photography

Sarea a reprezentat un ingredient esențial nu doar pentru viață și sănătate, ci și pentru bunul mers al civilizațiilor de-a lungul istoriei. E posibil ca sarea să fi jucat un rol mai important decât aurul, mirodeniile și chiar decât petrolul. Pe vremea Imperiului Roman, sarea era o importantă monedă de schimb fiind denumită, în mod îndreptățit, …

Continue reading

Cuvinte călătoare (XVIII). Vive la France! Merci.

Eiffel Tower, Paris France

Originea cuvântului „merci” Cuvântul « merci » vine din latinescul « mercedem » care înseamnă « salariu, recompensă » și are la bază rădăcina *merk- „a vinde”. „Merci” se înrudește deci cu: 👉 mercenar „individ plătit”; 👉 comerț; 👉 și cu Mercur, zeul negustorilor. *Merk, această rădăcină extrem de veche, este foarte probabil o extensie a rădăcinii *mer- „a câștiga, a primi” …

Continue reading

Cuvinte călătoare (X). Un cofetar genovez

closeup photo of cupcakes on round white ceramic plate

Genova, 1747. Gio Batta Cabona visase dintotdeauna să fie cofetar. În visele lui, cozonaci cu fructe confiate și stafide care strânseseră în ele tot soarele Toscanei se lăfăiau pe platouri imense de porțelan. Cozonaci parfumați și pufoși ca vata pe băț stăteau așezați în vitrină lângă torturi cu pepite de ciocolată albă și dulceață de …

Continue reading

Cuvinte călătoare (VII). Delicatese de Paște

pink and white flowers during daytime

Iată-ne de Paști, în Iașii de altadată, Iașii marilor familii boierești, al călătorilor de departe și al cronicilor levantine. „Ce neasemuită poezie, când clopotele de la Trei Ierarhi chemau pe credincioși la slujba Învierii și de sus de la Copou se vedea toată valea cu pomi înfloriți! Pe sub bolțile vechi, pe străzile cu case …

Continue reading

Cuvinte călătoare (II)

Cuvintele sunt ca păsările, nu țin cont de frontiere. Munții, râurile, lacurile, oceanele, mările nu vor opri niciodată zborul cuvintelor migratoare. Fie că au venit de la vecinii noștri din Europa, fie că au venit de la capătul lumii, cuvintele călătoare au zburat și și-au făcut cuib în limba română. Din Evul Mediu, în valuri …

Continue reading

Cuvinte călătoare (I)

cheese with red berries toppings

Cuvintele sunt ca păsările, nu țin cont de frontiere. Munții, râurile, lacurile, oceanele, mările nu vor opri niciodată zborul cuvintelor migratoare. Fie că au venit de la vecinii noștri din Europa, fie că au venit de la capătul lumii, cuvintele călătoare au zburat și și-au făcut cuib în limba română. Din Evul Mediu, în valuri …

Continue reading