Oana Topala

Profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles – Administrația Generală de Învățământ, trăducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia. Predă cursuri de franceză ca limbă străină, de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles. Specializată în pedagogia interculturală, desfășoară și proiecte multiculturale, iar din 2018 s-a implicat în cercetarea științifică și este interesată de teme precum: intercomprehensiune, plurilingvism, proximitate lingvistică și socio-lingvistică. Dintre articole și publicații: Interferențe lingvistice franco-române la copiii care urmează cursul de limbă, cultură și civilizație românească la Bruxelles, „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească », ed. coord. Alexandru L. Cohal, 2020, « Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles » în volumul „1918-2018: Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective” (2019).

Most commented posts

  1. Jurnalul islandez. Ziua 7 — 2 comments
  2. Poveștile cuvintelor (2). Plajă — 2 comments
  3. Iulie în Baleare (II). Alcudia – orașul vechi. Old town by night — 2 comments
  4. Etimologii ciudate (V). « Ce-i lipsește chelului ? Tichie de mărgăritar. » Palate de mărgean, mărgăritare și margarete. — 2 comments
  5. Etimologii ciudate (IV). Hoțul de paie ascuns în chihlimbar — 2 comments

Author's posts

Jurnal azer (1)

aerial view of city buildings during daytime

Niciodată nu mi-am imaginat că voi ajunge în Azerbaidjan. Peste mări și țări, undeva pe țărmul caspic. Dar cum „le hasard fait bien les choses”, pe 23 noiembrie 2022 în zorii zilei a început săptămâna mea în capitala azeră, alături de oameni fascinanți. O experiență filologică, profesională și umană la Azerbaidjan University of Languages. Baku, …

Continue reading

Jurnal roman (I)

brown dome concrete building near bridge at daytime

Prima seară la Roma Ajung la Roma într-o după-amiază caldă de început de iunie și știu că voi sta câteva zile în cartierul Trastevere. Mă intrigă numele, dar aflu repede că vine din latină, cum altfel?, de la Trans Tiberim adică dincolo de Tibru. Într-adevăr,  ca să ajungi la Trastevere trebuie să treci Tibrul. Citesc …

Continue reading

Pe drumul șampaniei. Les coteaux vitryats

64 km cu bicicleta, pe drumul șampaniei, de-a lungul podgoriilor și al versantilor însoriți, când albi de calcar, când verzi. Orașe vechi, cu nume din romanele istorice franceze, construite pe locul burgurilor medievale, o bisericuță cu acoperiș din olane, alta din secolul al XII-lea, urcată pe o colină și înconjurată de cruci  strălucitoare. Lanuri de …

Continue reading

Etimologii ciudate (20). Pe plajă la Mamaia

Chelneri în vestoane albe, purtând tăvi cu băuturi răcoritoare, bere și înghețată, se strecurau cu abilitate printre sutele de trupuri bronzate, chaise-longues-uri, umbrele și saltele pneumatice. Le făceau concurență bragagiii, cărându-și marfa în butoiașe instalate pe cărucioare cu două roți, vânzătorii cu porumb fiert, puii de tătar cu năut, floricele calde, semințe, șiraguri de margele …

Continue reading

Carte poștală din Amsterdam

Ajung la Amsterdam într-o dimineața luminoasă de aprilie. Ies din Gara Centrală și-mi strâng ochii din cauza soarelui. Mă surprinde o rafală rece dinspre Amstel, îmi ridic gulerul vestei și îmi pun mănușile. Vreau să ajung pe Prinsengracht și apoi pe Herengracht, în acea parte a Canalului Lorzilor cunoscută sub numele de Curba de Aur. …

Continue reading

Jurnal azer (2)

Baku, 24 noiembrie 2022 Pe drum spre Marea Caspică După-amiază merg să văd Marea Caspică. Traversez capitala. Building-uri de beton și sticlă, gigantice și cu arhitectură sofisticată, modernă, mărginesc autostrada cu cinci benzi pe direcția de mers. Ies din Baku și mă îndrept către mare. Nu înțeleg nimic din ce scrie pe indicatoare. Azera este …

Continue reading

Enigma boieroaicelor

crystal chandelier turned on

La 11 ianuarie 1795, într-un trecut îndepărtat și friguros, din porunca lui Mihai Vodă Suțu, domnul Moldovei, se dispune întocmirea unui act prin care 37 de boieroaice erau poftite să fie ospătate la Curtea Domnească. …În cămările Doamnei, masa urma după același ighemonicon. Vinul dulce se ridicase în obrazul jupânițelor, care ciripeau vesele, leganandu-se într-o …

Continue reading

Ultima noapte a lui Undrea

aerial shot of buildings

La turnul cel mare al Curții Vechi, orologiul cu un singur ac bătu rar de zece ori. În ultima noapte a lui Undrea, în orașul deochiului și al blestemelor și al damblalelor, o lumină străvezie ca sticla vopsea cu albastru ferestrele. Era ceasul când nasc spaimele și se aud pași și voci stranii prin podurile …

Continue reading

Un patiser genial și o prăjitură care se mănâncă „en un éclair”

Le Roi des Chefs et le Chef des Rois Paris, 1803. Pe Rue de la Paix (fosta Rue Napoléon), la numărul 25, undeva între Place Vendôme si Opera Garnier, Antonin Carême deschide o cofetărie de o frumusețe sofisticată. O numește Pâtisserie de la Rue de la Paix. Etalează în vitrină uluitoare pièces montées, niște construcții …

Continue reading

Recenzie. „Confiteor” de Jaume Cabré

„Și, cu mâna liberă, s-a lovit peste piept și a zis confiteor, Domine. Confiteor mea culpa.” (Fratele Miquel, p. 76) Ce este „Confiteor”? „Confiteor” este povestea unei viori excepționale. „Confiteor” este o experiență de scris care preia și dezvoltă la infinit scrisul faulknerian. „Confiteor” este un roman filozofic despre istoria răului și neputința culturii împotriva …

Continue reading

Meniul belgian de Crăciun: între tradiție și originalitate

Crăciunul belgian este un amestec de sărbătoare creștină și păgână: curcanul umplut cu castane, nelipsit din meniu, biscuiții condimentați, slujba de la miezul nopții și cadourile de sub brad. Multe orașe din Belgia organizează piețe de Crăciun, fie că sunt neerlandofone, germanofone sau francofone. În piața centrală, căbănuțele de lemn instalate în luna decembrie amintesc …

Continue reading

„Florile dalbe, flori de măr”

focused photo of a snow flake

Refrenul des ȋntâlnit ȋn colidele româneşti, “Florile dalbe”, sugerează că uratul era cândva ȋnsoţit de atingerea gazdelor, uşilor şi caselor cu o ramură de măr ȋnflorită. Colindătorii primeau îndeosebi mere, nuci și colaci dulci. Astfel că mărul avea o semnificație aparte în miezul iernii, când se sărbătorea Crăciunul și Nașterea Domnului. Mărul semnifica tinerețe, sănătate, …

Continue reading

Réveillon la castel

selective focus photography of gray Christmas bauble and snowflakes

La origine, le réveillon era o cină lungă ținută în Franța de acum două veacuri și ceva în serile anterioare Crăciunului și Anului Nou. Numele său derivă din cuvântul réveil (care înseamnă „trezire” și care la rândul lui vine din „éveiller”, moștenit din latinescul exvĭgĭlare, cl. evigilare, a se deștepta. Din același etimon latinesc româna îl are pe …

Continue reading

Clementine, mandarine

De unde vine cuvântul clementină? Care este originea mandarinei? Care este legatura dintre o tunică, un călugăr și un orfelinat? Cuvintele mandarină și clementină au intrat în limba română din limba franceză. Interesul pentru aceste cuvinte crește dacă mergem pe urma etimonului francez.   « Mandarine » era un adjectiv care desemna o nuanță de portocaliu. Se presupune că era culoarea …

Continue reading

Cârnați și cozonaci de sărbători

Pe masa îmbelșugată și binecuvântată de armonii divine, stă cozonacul. …Dintotdeauna cuceritor, cu stafide și cu mirodenii aduse de pe insule, răsfățat cu ape de portocale și zahăr de trestie și aromit cu păstăi de vanilie… Pe tipsiile de argint, îmbie cârnații de casă, rumeniți, din carne tocată la satâr și usturoiată cu măsură, așișderea dichisită …

Continue reading