Belgia pentru (ne)turiști (VI). Orașul din povestea gotică

Numit Veneția Nordului, Bruges (Brugge, în flamandă) este un burg medieval, uitat de timp, aproape de Marea Nordului, străbătut de canale înguste și negre în care se oglindesc casele cu ferestre filigranate și creneluri în trepte, clopotnițele și turnurile clădirilor vechi de secole.

Centrul orașului Bruges, ghemuit între zidurile vechii cetăți, este străbătut de un șir ordonat de străzi pietruite, parcuri, piețe mici, biserici gotice și case cu fațade albe, parcă desprinse din pânzele pictorilor flamanzi.

Straduțe acoperite cu piatră cubică, case construite în stil gotic târziu, cu vitralii, cu ferestre înalte și înguste, cu fațade crenelate, case colorate, înșirate una dupa ca într-un oraș de mucava.

Un turn gotic cu ceas unde zărești în spatele dantelelor chipul melacolic al unei fete blonde.

Bruges arată ca un orășel liniștit, așa cum a fost în ultimii 500 de ani.  Cu toate acestea, muzeele sale spun o altă poveste. Pânzele marilor maeștri flamanzi din secolul al XV-lea, precum Jan Van Eyck, dezvăluie bogățiile somptuoase și luxul orașului Bruges la apogeul său, pe atunci capitala Ducilor de Burgundia.

Din 1380 și pentru mai mult de un secol, Bruges a fost unul dintre cele mai prospere orașe din Europa: comerțul din lumea întreagă ajungea, pe apa canalelor, în centrul Bruges-ului, unde locuiau negustorii veniți din Scoția, din Germania, Castilia, Genova și Veneția, precum și Medicis și bancherii florentini. Regii și nobilii din întreaga Europă ajungeau aici și, adunați în Catedrala Saint-Sauveur, deveneau membri de onoare ai Ordinului Lâna de Aur.

Opulența se oprește după 1500, în favoarea schimbărilor politice. Imperiul burgundian intră sub dominația spaniolă, nisipul blochează canalele și accesul la mare este întrerupt. Astfel, comerțul și puterea se mută înspre Gent și Anvers. În declin, reputația Bruges-ului va fi dată, timp de secole, de producția sa de dantelă, de catedralele și de mănăstirile sale.

Veneția Nordului

Apa a jucat un rol crucial în nașterea și dezvoltarea orașului Bruges. Canalele dau un farmec și o frumusețe singulară centrului istoric: grădini secrete, poduri pitorești, clădiri medievale, colțuri ascunse romantice se dezvăluie la o plimbare cu vaporașul. Lebedele, trăsurile trase de cai pe alei, turnurile gotice și narcisele ne coboară în poveste.

Grote Markt – Piața Mare – inima orașului Bruges

Grote Markt este cartierul plin de viață al orașului, un loc înconjurat de cele mai frumoase clădiri construite în secolele trecute, un loc central încă din anul 958.

Stadhuis este chiar primăria orașului Bruges și una dintre cele mai vechi cladiri din Belgia ce a fost construită între anii 1376 – 1420 în stil gotic. Aici, în Sala Gotică cu impresionanta sa boltă policromă, găsim picturi ce datează din secolul al XIX-lea iar în Camera Istorică ni se dezvaluie o parte a istoriei orașului Bruges, de-a lungul secolelor.

Belfort van Brugge – Turnul din Bruges

Evul Mediu poate fi încă văzut în belfortul – clopotniță – un turn de veghe ușor înclinat, un simbol mândru al independenței orașului medieval.

Turnul din Bruges  cu impunătoarea sa clopotniță are o înălțime de 83 de metri și adăpostește un impresionant carillon (un grup de clopote perfect acordate, de obicei 4, acționate printr-un mecanism de ceasornic). Carillonul Turnului din Bruges are nu mai puțin de 47 de clopote ce sunt activate chiar și astăzi, manual.

Turnul face parte dintr-un complex de clădiri cu numeroase săli ce datează din secolul al XIII-lea, clădiri ce cu secole în urmă formau o hală și o piață de pânze, postavuri și lână.

Construcția turnului a avut loc între anii 1482-1486 și a jucat un rol important în viața publică și socială din Bruges în perioada Evului Mediu. De altfel, Belfort van Brugge a fost recunoscut drept sit al Patrimoniului UNESCO în anul 1999.

Solemnitatea orgilor din cele câteva mănăstiri din burg, fortărețele medievale, caleștile care ne plimbă pe strădutele înguste, turnurile gotice cu orologiu și garguie în spatele cărora se ascund pescăruși cu capul negru; bufnițe și șoimi, narcisele și morile de vânt ne duc în trecutul conților Flandrei.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Your email address will not be published.

*

code